157 / 530
156
în urma căreia podeaua se sprijinea pe
piloni
construiţi din piatră şi cărămidă.
Poziţia acestui
horreum
este anacronică faţă de locul ocupat în mod obişnuit în
preajma principiei castrului.
Refacerea zidului de incintă al castrului a avut loc cândva la mijlocul
secolului II
789
. Castrul a funcţionat până la abandonarea provinciei Dacia, în timpul
lui Aurelian.
Unităţile militare
care au staţionat:
ala I Ituraeorum
(temporar),
Ala I
Bosporanorum
(temporar),
Ala I Hispanorum Campagonum, Cohors II Flavia
Commagenorum, numerus Maurorum Miciensium
şi
detaşamente din
legio XIII
Gemina
, documentate mai ales prin ştampile tegulare şi câteva inscripţii
790
. Desigur, un
raport cronologic între aceste unităţi militare este încă destul de greu de realizat în
această etapă a cercetărilor. Şi totuşi merită o încercare. Prima unitate militară care
în mod cert a staţionat la Micia a fost
cohors II Flavia Commagenorum
791
. Ea apare
menţionată într-o inscripţie onorifică dedicată lui Hadrian de întreaga unitate,
inscripţia se datează în cadrul larg al anilor 119–133. Alături de această unitate, a
staţionat probabil în primii ani şi
Ala I Ituraeorum
documentată în armata Daciei
prin diplomele din anii 109 şi 110
792
, pentru ca, în alte două diplomele militare ale
Pannoniei Inferior, din anii 135
793
, 139
794
, să facă parte din armata acestei provincii.
Plecarea ei trebuie să fi avut loc cândva după pacificarea provinciei în evenimentele
din anii 117/118.
Evenimentele din anul 117, au determinat retragerea din Pannonia a mai
multor
alae
între care
Ala I Bosporanorum
(Pannonia Superior)
795
,
Ala I Hispanorum
Campagonum
şi
Ala I Tungrorum Frontoniana
(ultimele două din Pannonia
Inferior)
796
. Primele două unităţi au putut staţiona la Micia, probabil pentru
apărarea zonei Mureşului, iar ultima a fost dislocată la Vârşeţ şi Pojejena, în locul
trupelor plecate, în anul 114, în războiul parthic pentru protejarea colţului de sud-
vest al provinciei.
Ala I Bosporanorum
este documentată prin inscripţii, dar
Ala I
Hispanorum Campagonum
prin ştampile şi epigrafe, lucru care la prima vedere nu
înseamnă decât un indiciu al unei staţionări îndelungate în castrul de la Micia
797
.
Bulci
(com. Bata, jud. Arad). În punctul numit „Mânăstire” sau „Cetate” au
fost efectuate cercetări arheologice de I. Ferenczi şi M. Barbu, rămase încă inedite
(1976–1980). Primele cercetări au fost efectuate de F. Römer în anul 1868.
Amplasamentul castrului la sud de Mureş, la est de satul actual, se află sub
ruinele unei mânăstiri medievale. În anul 1976, a fost identificată o latură a incintei
789
Gudea 1997, p. 39; Marcu 2009, p. 144.
790
Gudea 1997, p. 39.
791
Petolescu 2002, p. 97–99 cu toată bibliografia până la aceea dată.
792
Petolescu 2002, p. 74 cu bibliografia.
793
AE, 1999, 1352 cf. Petolescu 2002, p. 74, notele 9, 10.
794
CIL, XVI, 175.
795
AE 1997, 1782; RMD, 86; Petolescu 2002, p. 65, 72.
796
Petolescu 2002, p. 65, 72.
797
Vezi în subcapitolul următor.