Istoria Banatului Antichitatea

135 / 530

134
Vârşeţ (loc. Vârşeţ, Serbia ) un castru este presupus, dar neidentificat pe teren.
El este cu cca. 15 km. la vest de linia de castre amintită. Cercetări arheologice nu
au fost întreprinse pentru identificarea pe teren a fortificaţiei. Mai multe tegule
ştampilate aparţinând legiunilor a IIII-a Flavia felix, a VII-a Claudia şi a XIII-a
Gemina, cohortei II Hispanorum şi a alei I Tungrorum Frontoniana661.
Ala I Tungrorum Frontoniana662 apare amintită la Vârşet într-o inscripţie
funerară a unui signifer ridicată pentru soţia sa. Dacă nu avem de a face cu o
inscripţie „călătoare” ar trebui să acceptăm ideea, că soldatul se afla deja în castrul
de la Vârşeţ, iar familia sa în vicus-ul militar. Ala I Tungrorum Frontoniana este
amintită în diplomele Pannoniei Inferior în anul 114663, ceea ce denotă faptul că venirea
ei în Dacia, a avut loc cândva după această dată, poate cu ocazia evenimentelor din
anii 117/118. Probabil că această unitate a luat locul lui cohors II Hispanorum,
trimisă în campania din Orient a lui Traian664. Se pare că efectivul ei a fost împărţit
şi în castrul de la Pojejena665.
Grebenac (Pancevo, Serbia) două fortificaţii de pământ, „Cetatea mare” (110 ×
130 m) şi „Cetatea mică”(60 × 110 m) aflate la nord est de localitatea Grebenac.
Nu există date privind unităţile militare care au staţionat aici. Se admite faptul că
aparţin epocii lui Traian666 (fig. 7).
Arcidava (Vărădia, jud. Caraş Severin) sunt două fortificaţii, prima în punctul
„Rovină”, iar a doua în punctul „Chilii” (fig. 8).
Prima fortificaţie din punctul „Rovină” constă dintr-un castru cu două etape
de locuire, care fost cercetată prin mai multe cercetări de teren şi sondaje de către:
F. Milleker (1881667, 1896, 1901–1902668), Gr. Florescu (1932), şi mai nou de un
colectiv format din E. Iaroslavschi, O. Bozu şi E. Nemeth669.
Castrul se află la cca. 200 m, sud-est de sat în preajma confluenţei pârâului
Vărădia cu râul Caraş. Etapele de locuire ale castrului nu sunt încă prea clar precizate.
E. Nemeth este înclinat să presupună că de fapt „...situaţia pentru epoca traianică
este destul de neclară...”670.
Înaintea unei analize asupra etapelor de locuire din fortificaţia romană de
Vărădia punctul Rovină, se impune a face observaţia remarcată de mai multe ori în
cursul lucrării sale, de către F. Milleker, asupra terenului pe care era amplasat
castrul, era o zonă inundabilă, joasă, unde terenul era moale. Situaţia de aici prezintă în
661 Gudea 1997, p. 28.
662 IDR, I, 107.
663 CIL, XVI, 61; AE, 1982,771; AE, 1994, 1480.
664 Benea 2008, p. 49–60.
665 Vezi mai jos.
666 Gudea 1997, 25–26.
667 Milleker 1899, p. 70: menţionează identificarea aici de către C. Torma a castrului de la
Vărădia aflat la 400 de paşi de podul peste Caraş, într-o zonă inundabilă.
668 Milleker 1906, p. 257–258.
669 Vezi mai sus în acest capitol.
670 Vezi mai jos.