132 / 530
131
apoi spre Aizis...”). Cele două centre au fost identificate cu Berzovia şi Fârliug, de
astăzi. Formarea acestei artere militare trebuie să se fi creat odată cu înaintarea
armatei romane înspre interiorul statului dac, încă din anul 101. Columna lui Traian
reprezintă foarte bine această etapă în scenele de început, de după trecerea Dunării,
prin amenajările pe care armata romană le efectua pe măsura înaintării în regatul
dacic, până la bătălia de la
Tapae
(Scenele I–XVI).
Drumul imperial folosit şi ca drum militar între castre delimitează practic
arealul colinar al Banatului. Construirea lui trebuie să fi început încă în timpul
primului război din anii 101–102 sau, mai probabil că în răstimpul dintre cele două
evenimente militare, din anii 102–105, s-a întărit, în condiţiile staţionării aici a
unor detaşamente din legiuni sau trupe auxiliare.
Sistemul de apărare pe acest aliniament se baza în principal, pe legiunea
a IIII-a Flavia Felix, care, după înfiinţarea Coloniei Dacica, în anul 108, a fost
retrasă cu sediul principal în castrul de la
Berzobis
. Chiar dacă în acest moment, nu
apare prea clar momentul ridicării acestei fortificaţii, cel mai probabil instalarea
legiunii în acest castru a avut loc după retragerea ei de pe locul Ulpiei Traiana
Sarmizegetusa, în momentul întemeierii coloniei. Legiunea a pus bazele întregului
sistem de apărare în sud-vestul Daciei; ştampilele sunt prezente în interiorul
Banatului antic
648
.
Linia defensivă începea de lângă Dunăre, de la Banatska Palanka–Grebenac–
Vărădia (
Arcidava
) – Surduc(
Centum Putea
) – Berzovia (
Berzobis
) – Fârliug (
Aizisis
) –
Cornuţel – Jupa (
Tibiscum
). Aceasta linie defensivă avea în faţă o zonă de câmpie
descendentă spre o câmpie inundabilă care mai spre vest forma mlaştinile aflate în
faţa râului Tisa.
Al
doilea drum imperial
era o arteră de circulaţie pe direcţia sud-nord, dar
care străbătea culoarul muntos Timiş–Cerna pornind de la Dunăre: Orşova (
Dierna
),
Mehadia (
Praetorium
), Teregova (
Ad Pannonios
), Armenis (
Gaganae
), Slatina
Timiş (
Masclianis
), Jupa (
Tibiscum
), înspre interiorul arcului carpatic
649
. Elemente
de datare riguroasă lipsesc în multe cazuri, întrucât nu au fost efectuate decât
puţine cercetări sistematice. Dar trebuie să presupunem, ca şi în primul caz, că
traseul putea urma chiar un drum realizat de daci, folosit în scopuri comerciale
pentru relaţiile cu romanii sau între comunităţile locale despre care nu deţinem nici
un fel de informaţii
650
.
De la Tibiscum drumul prezintă o
ramificaţie
spre valea Mureşului, spre
castrul roman de la Bulci. Traseul lui a fost identificat de noi prin localităţile
Tincova, Sacu până la Criciova unde a fost dezvelită parţial o
statio
de drum (în
648
Fodorean 2011, p. 16–27 a reluat toate informaţiile publicate despre drumurile romane din
Banat organizând informaţia într-o sinteză corectă şi utilă.
649
Macrea 1969, passim.
650
Nu ştim mai nimic până acum despre căile de comunicaţie construite în epoca pre-romană,
deşi existenta lor trebuie presupusă. Pe de altă parte, F. Fodorean 2011, p. 20 consideră acest drum
imperial construit astfel încât să deţină funcţia unei graniţe fortificate!!!! (…
Deshalb war sie unserer
Meinung nach für die Funktion einer befestigen Grenze ungeeignet
…). Ipoteza este greu de acceptat.