126 / 530
125
Între accesoriile vestimentare de piese se remarcă
fibulele
executate din bronz
sau fier prezente în aşezări şi în inventarul funerar. Categoria de piesă cea mai des
întâlnită este reprezentată de
fibula cu picior întors pe dedesubt
din bronz, uneori
reparată în zona capului fibulei cu spire din fier (ele au fost găsite până acum în
aşezările de la
Freidorf
(2 exemplare din bronz, una din fier),
Cioreni-Timişoara
(un exemplar de bronz),
Foeni
(un exemplar fragmentar din bronz),
Subotica
(1 exemplar din bronz),
Satchinez
(un exemplar din bronz),
Iecea Mica
(un
exemplar fragmentar din fier)
622
. Alte două tipuri de accesorii vestimentare
fibule
în forma de
T
sunt cunoscute în doar două exemplare la
Becej, Donje Ugarica
, şi
Satchinez, iar fibulele de bronz cu genunchi (Kniefibel) în alte două aşezări la
Subotica
şi Freidorf
623
. După cum se observa numărul pieselor este redus şi
dovedeşte raritatea folosirii unor astfel de piese. Tot în număr mic într-o aşezare se
constată portul mărgelelor de sticlă prezent în câteva exemplare în anumite aşezări.
Ele provin în cea mai mare parte din atelierul roman de la Tibiscum.
Unul din indicatorii vieţii economice în spaţiul studiat îl reprezintă descoperirile
monetare. Moneda romană începe să pătrundă în cantitate apreciabilă, chiar înainte
de cucerirea romană, iar apoi ca urmare a formării provinciei.
În cazuri rare au fost descoperite în aşezări, monede, câte una – până la două
exemplare, care oferă un element de datare riguros. De-a lungul timpului, în zona
de câmpie a Banatului, monedele romane au fost într-un număr mare de localităţi
moderne fără a se putea face o legătură clară cu vreo aşezare descoperită. În unele
cazuri, se observă o continuitate neîntreruptă a prezenţei monetare în secolele II–III.
De pildă, la Becicherecul Mic, Sânnicolaul Mare, Deta, Timişoara, Vârşeţ, Bela
Crkva. În unele localităţi se constată chiar prezenţa unor tezaure monetare:
Biled
(2000 de piese de la Traian – Constantin cel Mare)
624
,
Timişoara
(depozit format
din monede de la Vespasian-Hadrian)
625
,
Palanka
(depozit cu monede de la Tiberius-
Hadrian)
626
, Vârşeţ (tezaur cu monede din anii 69–192 p. Chr.)
627
, Timişoara (monede
de la Antoninus Pius – Filip Arabul)
628
, Recaş (tezaur datat între anii 218–251)
629
.
Până acum, monedele romane sunt cunoscute în aşezările de la
Dragşina
(Hadrian)
630
,
Hodoni
(Traianus Decius)
631
,
Grădinari
(Gordian III)
632
şi mai nou
Lieblieng
(denar Marcus Aurelius)
633
.
622
Benea 1996, fig. 64.
623
Benea , Bejan 1989–1993, p. 127–148.
624
Benea 1986, p. 457, cu bibliografia.
625
Benea 1986, p. 457, cu bibliografia.
626
Benea 1986, p. 457, cu bibliografia.
627
Benea, Bejan 1989–1993, p. 148.
628
Benea 1986, p. 457 cu bibliografia.
629
Benea 1986, p. 457 cu bibliografia.
630
Berkeszi 1907, p. 40.
631
Benea 1983, p. 459; Bălărie, Grumeza 2012, p. 83–96.
632
Bozu 1990, p. 146–150.
633
Bălărie, Grumeza 2012, p. 83–85.