125 / 530
124
Dragşina, Folea, Herneacova, Hodoni, Iecea Mică, Jimbolia, Freidorf – Cioreni –
Timişoara
,
Satchinez
611
,
Liebling
(toate în judeţul Timiş).
O categorie extrem de importantă pentru analiza pe care ne-am propus-o o
reprezintă
amforele
folosite la transportul uleiurilor, a vinului sau poate a altor
produse. Fragmentele sunt puţine, de obicei din corpul recipientelor (fără buze sau
suport, torţi) nu permit o reconstituire şi identificare tipologică. În două descoperiri
la: Banatska Palanka şi Kovačica (Serbia) s-a descoperit fragmente de amfore
italice produse ale oficinei: OC(tavius). LO(nginus) datate în secolele I–II
612
. În
schimb, pentru descoperirile constatate în zona românească a Banatului la
Biled
(în
două aşezări),
Freidorf
–Timişoara,
Satchinez
,
Dumbrăviţa
,
Foeni
613
nu se poate
realiza o încadrare cronologică datorită fragmentelor foarte mici gasite. Pătrunderea
acestei categorii de ceramică de transport în câmpia banatului era posibilă fie din
provincia Dacia, prin căile de comunicaţie ce făceau legătura cu zona Dunării, fie
prin zone limitrofe barbare apropiate de Tisa şi drumuri locale prin
barbaricum
.
O ultimă categorie de ceramica de import de lux, de data aceasta este
reprezentată de fragmentele de
terra sigillata
. Fragmente ceramice de import de tip
terra sigillata
au fost găsite pe teritoriul Serbiei de astăzi, la
Banatska Palanka
provenind din marile centre de la Rheinzabern şi Westendorf
614
,
Gaj
615
, ambele
centre apropiate de Dunăre;
Kovačica
(fragment
terra sigillata
– Drag. 37),
Botoš
Aradac
(fragmente de
terra sigillata
Drag. 37)
616
,
Bočar
,
Cuvin
617
. În zona de
câmpie românească sunt cunoscute mai multe descoperiri de fragmente de
terra
sigillata
în aşezări identificate prin cercetări de teren la:
Biled, Iecea Mică,
Herneacova, Liebling, Foeni
. În zonele unde s-au efectuat săpături în complexele
de locuit o astfel de ceramică a apărut la
Cioreni-Timişoara
618
,
Freidorf-
Timişoara
619
,
Dumbrăviţa
620
şi mai nou la
Liebling
621
. Judecând după importurile
generale constate în câmpia dintre Tisa şi Dunăre unde predomină vasele de tip
Draggendorf 37, la fel în aşezările rurale din preajma Dunării de la
Banatska
Palanka, Gaj, Kovačiča
etc. presupunem că şi în celelalte situri, situaţia era similară.
O categorie aparte de obiecte de import romane o reprezintă
piesele de
podoabă şi accesoriile vestimentare
romane de factură provincială romană cum ar
fi:
fibulele de bronz şi brăţările de bronz, mărgelele de sticlă sau piatră
semipreţioasă
.
611
Benea 1996, p. 123.
612
Brukner 1990, p. 202.
613
Benea 1996, p. 123; Tănase 2012,p. 51–52; Szentmiklosi, Timoc, 2005, p. 666, pl. III/5.
614
Brukner, 1990, p. 202 (fragmente de vase provenind din tipurile Dragendorf 17 şi 37);
Benea 1996, p. 123–124.
615
Brukner 1990, p. 202.
616
Brukner 1990, p. 202.
617
Brukner 1990, p. 202.
618
Benea 1996, p.123
619
Benea 1996, p. 69–70; Tănase 2011, p. 51, în complexele de locuit nr. 53, 32, 77.
620
Mare 2004b, p. 37.
621
Bălărie, Grumeza 2012, p. 83–85.