122 / 530
121
relativ de datare timpurie la sfârşitul secolului II – şi prima jumătate a celui următor.
Mai multe elemente pot da de gândit însă descoperirile constatate, de pildă prezenţa
ţiglelor, a fragmentelor de marmoră constatate la aceste amenajări de locuinţe de
suprafaţă. Indirect materialul ceramic susţine aceeaşi rezervă. Am introdus aşezarea
aceasta aici tocmai datorită acestor elemente noi pe care nu le-am constatat în cazul
altor descoperiri.
Prin cercetări de teren aşezări în care apar urme slabe de importuri romane de
ceramică provincială şi ceramică de lux,
terra sigillata
au apărut la:
Biled
(jud. Timiş),
Jimbolia
(jud. Timiş),
Iecea Mică
(jud. Timiş),
Hodoni
(jud. Timiş),
Satchinez
(jud. Timiş)
602
. Ele se datează din timpul provinciei Dacia.
Înspre prima jumătate a secolului III se constată apariţia unor noi aşezări
rurale care îşi prelungesc existenţa şi în secolul IV, cum este cazul aşezărilor de la
Timişoara-Dragşina, Hodoni (jud. Timiş) etc.
MODUL DE VIAŢĂ DIN AŞEZĂRILE RURALE DIN SECOLELE II–III
Comunităţile existente în câmpia Banatului în perioada de timp pe care a
analizăm, secolele II–III se caracterizează printr-o
economie locala tipică mediului
agrar
, având ca ocupaţii de bază agricultura şi creşterea vitelor, practicată pe
terenurile din jurul aşezărilor. O astfel de economie permitea asigurarea nevoilor
proprii ale comunităţilor. În noul context al existenţei lor în preajma Daciei
Romane trebuie avute în vedere şi anumite obligaţii în natură faţă de romanii care
le permiseseră stabilirea şi protecţia în teritoriu fie sub formă de cereale, fie chiar
animale pentru carne sau cai pe pentru cavaleria auxiliară romană. Analizele
osteologice sunt prea puţin numeroase până acum pentru a avea o imagine complexă
asupra anumitor ocupaţii. Doar, descoperirile de la Freidorf – Timişoara oferă
deocamdată date concludente în acest sens. Chiar dacă productivitatea producţiei
animaliere de carne nu se ridică la nivelul celei din provincia Dacia, probabil că
acest lucru era suplinit chiar prin numărul turmelor deţinute de aceste comunităţi.
Aşa se face, că aşezările cu caracter agricol sunt dominante în zona studiată. Pe de
altă parte, prezenţa în inventarul locuinţelor a
gropilor de provizii
amenajate pentru
păstrarea de cereale şi alte alimente, a vaselor mari de provizii şi mai ales a râşniţelor
pentru măcinarea boabelor în fiecare gospodărie, chiar şi a unor seminţe de mei
sunt indicii ale practicării agriculturii. La
Vârşeţ
(Serbia) au fost găsite cu mult
timp în urmă în anii 1895 şi 1896 două depozite masive de unelte romane: primul
format din 3 brăzdare de plug romane (D: 17,5 × 90 cm, 1,40 × 95 cm, 1,50 × 95 cm),
două topoare din fier (L: 20 cm), o seceră şi un obiect neidentificat, iar în a doua
descoperire s-au descoperit alte două brăzdare de fier de plug romane (D: 21 cm,
602
Benea 1996, p. 123.