120 / 530
119
Numărul mic de obiecte din metal nu exclude posibilitatea existenţei unor
ateliere de prelucrare a metalului, indicii în acest sens oferă o
daltă
cu lama
trapezoidală cu tija lungă pentru fixarea într-un mâner de lemn, ce putea fi folosită
într-un astfel de atelier un creuzet mic de ceramică de bijutier pentru turnarea unor
piese din bronz sau chiar metal preţios (aur, argint) având în vederea înălţimea
redusă a piesei de doar 2,2 cm şi diametrul de 3,00 cm. Analogiile cele mai
apropiate le oferă două piese descoperite la Cioreni Timişoara
592
.
O
teslă
din fier de dulgherie este indiciul practicării şi a acestei ocupaţii pe
teritoriul aşezării
593
.
Cele mai reprezentative descoperiri sunt însă cele două cuptoare de olărie
găsite la marginea aşezării dovezi ale practicării olăritului
594
. Ele demonstrează
practicarea în aşezarea de la Freidorf a mai multor ocupaţii meşteşugăreşti adiacente
alături de cele agricole. Importanţa excepţională a sitului pentru înţelegerea habitatului
rural este departe de a fi epuizată.
Comunitatea de daci liberi
stabilită în acest loc,
cu un pregnant caracter sedentar demonstrează însă un lucru evidenţiat acum de
studiul osteologic animal şi anume aducerea speciilor proprii mediului barbar de
unde au venit, care se apropie mai mult de cele cunoscute mediului dacic pre-
roman sau de cele din veacul al IV-lea (cetatea Hinova), când importanţa raselor
romane productive a dispărut dintr-o oarecare neglijenţă.
Am insistat mai mult asupra rezultatelor arheologice pe care cercetările le-au
scos la lumină la Freidorf fiind în opinia mea cele mai importante până acum, cu
cele mai multe informaţii documentare.
3. Dumbrăviţa
. Aşezarea a fost descoperită în anul 2004, cu ocazia săpăturilor
arheologice pe centura Timişoarei. Situl arheologic se caracterizează prin locuinţe
şi gropi de provizii, cu un inventar în care apare
ceramică cenuşie fină
de tradiţie
La Tène lucrată la roată,
ceramică dacică lucrată cu mâna, ceramică cenuşie
zgrunţuroasă
de factură romană,
fragmente de amforă
, un fragment de
terra sigillata
,
fragmente de
ceramică roşie provincială
, ceea ce asigură o datare în secolul II –
prima jumătate a secolului III
595
(fig. 1, 2).
Investigaţia arheologică nu a reuşit până acum în nici una din aceste aşezări
să epuizeze arealul locuit, ceea ce îngreunează mult concluziile privind habitatul
din siturile respective. În trei–patru cazuri, amplasarea aşezărilor în imediata
apropiere a valului median sugerează o relaţie directă cu această linie defensivă atât
din punct de vedere economic, dar şi politic. Datarea apropiată a locuirilor este un
element important, credem, pentru a vedea apariţia lor legată de existenţa valului
median cu şanţ.
4.
O situaţie considerată similară ca datare a fost apreciată pentru aşezarea
rurală de la
Foeni
(jud. Timiş), punctul
Selişte
596
. În raportul preliminar asupra
592
Benea, Bejan, Mare 1986, p. 27.
593
Benea 2008, p. 11–95.
594
Vezi sus în acest capitol.
595
Mare 2004, p. 32–37, este o aşezare în care s-au constatat locuinţe cu un bogat inventar
ceramic.
596
Timoc, Szentmiklosi 2008, p. 113–134.