116 / 530
115
pilon central de factură romană
a fost preluat de aşezările dacice situate în
barbaricum
, din preajma centrului militar de la Porolissum
574
.
În
concluzie
, putem afirma în acest moment că populaţia adusă în sectorul de
sud-vest al Daciei provine din
zona de mijloc a Dunării
, dintr-un teritoriu aflat la
nord de fluviu, unde locuia alături de alte seminţii. Decizia luată de conducerea
provinciei de aducere a unor triburi de aceeaşi origine cu populaţia locală autohtonă a
Daciei în preajma frontierelor reprezintă un indiciu al încercării de protejare a
acestora. Erau priviţi ca o masa sedentară paşnică, menită să populeze un teritoriu
parţial arid cum era Câmpia Banatului, poate şi a Crişanei, pentru un control mai
riguros până la Tisa, dar şi probabil să asigure o zonă importantă pentru trans-
humanţa vitelor, din Dacia sau spre provincie. Este, de pildă, surprinzător faptul că
în aşezarea de la Freidorf, aproape 50% din numărul oaselor de animale recuperate,
provin de la bovine mari şi abia apoi, de la ovi-caprine.
AŞEZĂRILE RURALE
Până în prezent în zona de câmpie a Banatului
după
cum menţionam la început,
marea majoritate a aşezărilor descoperite este urmarea unor cercetări de teren
întreprinse pe raza judeţelor Timiş, Arad, de muzeele respective. În câteva cazuri s-
au făcut mici investigaţii arheologice fiind dezvelite una până la două locuinţe sau
alte anexe tipice unei populaţii agricole sedentare. De o atenţie mai mare s-au
bucurat câteva aşezări studiate prin săpături sistematice. Între acestea am menţiona
în primul rând, aşezarea de la Timişoara – Freidorf.
Se observă că alegerea locului de amplasarea a aşezărilor rurale s-a făcut
întrunind anumite reguli care privesc mai mulţi factori din punct de vedere geografic:
prezenţa unui
pământ
corespunzător practicării agriculturii, a unor păşuni şi păduri
în apropiere cu o faună şi flora care să favorizeze evoluţia economică a comunităţii.
Indispensabilă era
prezenţa
unei surse de apă potabilă. Locurile alese să fie pe
terase însorite şi să fie protejate de vegetaţia înconjurătoare. Aşezările cu caracter
rural ocupă, mai ales, teritoriul unor grinduri înconjurate de ape, sau terasele unor
râuri
575
. Cum remarcam cu altă ocazie aşezările sunt ridicate mai ales pe terasele
unor râuri precum Caraş, Bârzava, Bega, Timiş, Aranca, folosindu-se promontoriile
înalte, ferite de vânturile puternice.
Arealul ocupat de aceste aşezări este relativ restrâns de cca. 250–600 m în
lungime şi cca. 150–200 m în lăţime. În unele cazuri s-au putut observa grupări ale
unor locuinţe, câte 2–3 având o serie de anexe sub formă de gropi de provizii sau
574
Matei comunicarea la simpozionul „Meşteşugari şi Artizani în Dacia Romană” Timişoara,
2007. Eronată supoziţia lui L. Grumeza de atribuire a aşezării de la Freidorf ca aşezare sarmatică fără
a aduce un argument în favoarea ipotezei enunţate (Grumeza 2015 p. 15–27).
575
Benea 1996, p. 142–143.