114 / 530
113
Descoperirile monetare din estul Daciei, din Moldova, în timpul lui Commodus
sunt ascunse 14 depozite monetare substanţial mult mai numeroase decât în vestul
provinciei, unde până acum se cunosc doar 5. Dar, nu deţinem alte informaţii
asupra unor evenimente militare împotriva Daciei, cum este cazul în vestul provinciei.
Situaţia nu poate deocamdată să ofere o explicaţie mulţumitoare, întrucât nici în
spaţiul dintre Tisa si Dunăre, în mediul considerat sarmatic, numărul tezaurelor
monetare nu este important.
O a treia zonă în care apar aşezări cu caracter rural, se concentrează de-a
lungul malului de sud al Mureşului vechi, cum ar fi în cazul localităţii Sânnicolaul
Mare, unde o aşezare întinsă se constată în punctul „Selişte”, dar tot pe arealul
localităţii apar mai multe tegule ştampilate ale legiunii a XIII-a Gemina
564
. Materialul
arheologic recuperat oferă o datare care s-ar încadra înspre sfârşitul secolului II
începutul secolului III. Pe teritoriul aşezării de la Selişte s-au descoperit întâmplător
mai multe monede imperiale de la: Vespasianus
565
, Traianus, Hadrianus, Marcus
Aurelius
566
, Commodus
567
, Gallienus
568
, Aurelianus, Probus, Constantinus I, Constans,
Constantius II, Valentinianus
569
. Este surprinzătoare lipsa monedelor din prima
jumătate a secolului III.
Numărul acestor aşezări, se va mări probabil spre mijlocul secolului III.
Apariţia de necropole sarmatice, care coexistă cu cele de incineraţie dacice în zona
Aradului oferă un alt peisaj al modului de locuire a teritoriului. În cazul nostru,
adică în sectorul de sud-vest al provinciei Dacia, nu avem deocamdată atestată
prezenţa unor necropole de incineraţie cu caracter dacic.
Astfel, se conturează, în ultimele decenii ale secolului II, prezenţa unor
comunităţi dacice în apropierea frontierelor provinciei Dacia, lucru constatat până
acum, mai ales în zona estică a Daciei, în Moldova. Crearea unei
centuri de
siguranţă
formată din populaţie de aceeaşi etnie dacică va avea urmări pozitive în
evoluţia habitatului în deceniile care vor urma, producând un fenomen de aculturaţie
important în strânsă relaţie cu provincia Dacia.
HABITATUL RURAL ÎN CÂMPIA BANATULUI (SECOLELE II–III).
ORGANIZAREA LOCUIRII
Aducerea unor
comunităţi de daci din
barbaricum
în preajma graniţelor
provinciei Dacia, care fuseseră alungaţi din teritoriile lor de baştină a avut urmări
importante pentru spaţiul de care ne ocupăm. Nu avem indicii oferite de sursele
literare de unde proveneau comunităţile de daci strămutate din
barbaricum
de către
legatul Daciei,
C. Vettius Sabinianus Iulius Hospes
(în anii 180–?182).
564
Benea 2012 a, p. 85–98.
565
Gudea, Moţiu 1983, p. 195.
566
Dragoescu 1995, p. 371.
567
Berkeczi 1907, p. 38.
568
Mitrea 1966, p. 405.
569
Toma-Demian 2002–2003, p. 176, 185.