91 / 530
90
2. Dinspre Muntenia peste Olt
: tezaurele din sudul Daciei Malvensis: Ocolna,
Moţăţei I, II, Bârca III, Belcinu, Galicea Mare, Slăveni I, II, Sucidava, Tunarii. De
aici, atacurile carpice au vizat
înaintarea de–a lungul Oltului
(vezi tezaurele ascunse de
la Câineni, Ioneştii Govorii (jud. Vâlcea), Tunişor (jud. Sibiu), Ruşi (jud. Sibiu);
3.
Apoi
prin pasul Vâlcan
: Bumbeşti-Jiu, Brădiceni, Slobozia, Gorj – loc
necunoscut (jud. Gorj), Jieţ-Popi (jud. Hunedoara)
429
.
Alte observaţii de natură arheologică de pe teritoriul provinciei Dacia au
permis observarea unor distrugeri la fortificaţiile mari cum ar fi, de pildă, la castrul
de la Potaissa al legiunii a V-a Macedonica, unde se refac porţiuni din zidul de incintă
şi se închide un culoar de acces al porţii pretoriene
430
; la fel, la castrul legiunii a
XIII Gemina de la Apulum, unde, deşi nu se cunosc prea bine problemele, apare
evident că o parte importantă a populaţiei a fost luată prizonieră de atacatori.
În general, se consideră că ascunderea tezaurelor monetare a avut loc în anul
246 sau probabil până în vara anului 247.
Conform relatărilor lui Zosimus, carpii nu pot rezista presiunii armatelor
romane şi se vor retrage într-o fortificaţie (un
castellum Carporum
)
431
, unde vor fi
asediaţi. Alte cete carpice intervin în favoarea celor asediaţi, dar, după cum
relatează acelaşi izvor, nu rezistă asaltului călăreţilor mauri şi astfel au fost obligaţi
să ceară pace
432
. Pentru localizarea acestei fortificaţii carpice nu s-a ajuns încă la un
consens, propunându-se mai multe locaţii: nordul Transilvaniei, Muntenia sau
sudul Moldovei. Prof. M. Macrea vedea în
castellum Carporum
una din cele două
fortificaţii romane cucerite de către barbari şi anume Romula sau Slăveni
433
.
În opinia mea, având în vedere locul de desfăşurare a evenimentelor în sudul
Daciei Romane, suntem înclinaţi a-l identifica în Muntenia, undeva aproape de limesul
transalutan într-adevăr, în una din fortificaţiile romane abandonate de romani.
În anul 245, împăratul Filip Arabul se va îndrepta spre Dacia. Un rescript
imperial din 12 noiembrie 245, îi atestă prezenţa în localitatea
Aquae
(Prahovo) pe
malul Dunării în Moesia Superior sau poate chiar în Dacia, în sudul Olteniei, nu
departe de Romula, la
Aquae
(Cioroiul Nou). Venirea împăratului la Dunăre presupune
faptul că evenimentele erau în plină desfăşurare, pe de o parte, iar pe de alta,
apropierea iernii a putut determina amânarea evenimentelor militare pentru cel
puţin trei–patru luni până în anul următor.
În virtutea acestui fapt este de presupus că intervenţia romană trebuie să fi
avut loc la scurt timp după întoarcerea din Orient a trupelor participante la armata
de campanie a lui Gordianus III. Aşa ar putea fi explicată prezenţa unei vexillaţii
429
Suciu 2000 nr. 41, 76, 124, 101, 33, 32, 113, 65, 78.
430
Bărbulescu 2001, p. 92–93.
431
Menţionat de o inscripţie de la
Intercisa
din Pannonia Inferior, care aminteşte un soldat
numit P. Aelius Proculinus din cohorta a
VII praetoria pia vindex Phillippiana,
care a fost ucis într-un
război dacic ...
bello Dacico desiderato ad
castellum Carporum.
Menţiunea acestui
castellum Carporum
identic cu cel din textul lui Zosimus I, 20 conduce la ideea că ar putea fi vorba de aceeaşi locaţie
(Cf. Macrea 1969, p. 440 cu bibliografia).
432
Zosimus, I, 20. Informaţie extrem de valoroasă având în vederea prezenţa acestor mauri în
castrul de la Răcari.
433
Macrea 1969, p. 440.