87
ocazia luptelor cu alamanii
405
. Deşi surprinzător, dinastul nu se îndreaptă spre
Roma, ci spre noua ameninţare reprezentată de daci şi de sarmaţi, stabilindu-şi
sediul la
Sirmium
406
.
Menţionarea în inscripţii
407
a celor două
cognomina triumphalia
de
Dacicus
et
Sarmaticus Maximus
denotă faptul că expediţia împotriva dacilor liberi a avut
loc în vara anului 236, întrucât deja în toamna aceluiaşi an a avut loc repararea
unor drumuri, menţionată de doi stâlpi miliari descoperiţi la Almaşu Mare (Dacia
Porolissensis)
408
şi Copăceni, pe Olt
409
.
O a doua campanie a avut loc împotriva sarmaţilor aliaţi cu dacilor liberi în
teritoriul dintre Tisa şi Dunăre şi trebuie să fi avut loc în anul 237. Locul de
desfăşurare al evenimentelor trebuie să fi fost în partea de vest a Daciei judecând şi
după locul de alegere al cartierului general imperial în sud-estul Pannoniei Inferior.
Acest lucru ar confirma cele două episoade ale confruntărilor dintre romani şi
barbari. În armata de campanie a lui Maximinus Thrax se aflau şi trupe aduse de pe
frontul din Germania, aşa se explică mai multe inscripţii romane funerare, care
menţionează soldaţi morţi
... in expeditio Dacisca, bellum Dacicum, obiit in expeditione
Dacisca
etc.
410
.
Trei inscripţii onorifice sunt dedicate lui Maximinus Thrax şi fiului său la
Apulum, Porolissum şi Tibiscum
411
toate având numele împăratului martelat. Sectorul
în care trebuie să fi avut loc aceste lupte cu dacii liberi trebuie apreciat cumva în
arealul de sud al pungii iazig, aproape de cartierul general imperial stabilit la Sirmium.
Dacia şi armata ei au fost fidele împăratului, participând chiar la ultima campanie
de la Aquileia care a avut ca urmarea uciderea familiei imperiale, dar şi a generalilor
favorabili lui şi, implicit, martelarea numelor lor
412
. Legaţii consulari ai Daciei în
timpul domniei sale ar fost
: M. Cuspidius Flaminius Severus
(
235–236
)
413
şi
Q. Iulius
Licinianus
414
.
Existenţa celor două campanii în care legatul Daciei s-a aflat în afara provinciei
este sugerată de cariera lui
Q. Axius Aelianus
, menţionată de inscripţii care
amintesc faptul că acesta a primit de două ori calitatea de a comanda toate trupele
Daciei Apulensis (
agens bis vice praesides
), semn că legatul consular era în afara
provinciei
415
. Cele două evenimente ar fi putut avea loc în anul 237 şi apoi, cu
ocazia campaniei de la Aquileia care a dus la uciderea împăratului.
405
SHA, Vita Maximini, passim.
406
Benea 2001, p. 198–199.
407
CIL, III, 10995 (Brigetio), 3728 (Intercisa), 10373 (Matrica), 10639 (Anamantia) etc.
408
CIL, III, 8060.
409
IDR, II, 589.
410
CIL, III, 3360, 4857, 11691, etc.
411
Piso 1993, p. 227–238 vezi cariera lui Q. Iulius Licinianus (Apulum); Toth 1978, nr. 13
(Porolissum); IDR, III, 1, 144 (Tibiscum) inscripţie cu numele împăraţilor martelat v. Piso 1982,
p. 225–237.
412
Vezi discuţia la Piso 1982, p. 225–238.
413
Piso 1993, p. 197–201; IDR, II, 19 şi 76.
414
IDR, III, 5, 429.
415
IDR, III, 2, 89.




