Istoria Banatului Antichitatea

292 / 530

291
O componentă importantă reflectată de etnicul trupelor staţionate în marile
castre cercetate sistematic de la Tibiscum şi Micia este prezenţa unor divinităţi de
sorginte din zonele de origine ale soldaţilor. De pildă, cea mai elocventă reprezentare
numerică la Tibiscum în acest sens o au Dis Patriis din Palmyra din care sunt
invocaţi Malagbel, Belus, Sol Iarhibolus şi chiar Manavat-divinitate arabă1550; iar
la Micia – Dis Patriis de sorginte maură care îşi aveau un templu propriu1551.
Pătrunderea unor culte orientale în Dacia prin filieră militară sau civilă (negustori,
grupuri etnice venite din zona respectivă etc.) au adus în contact lumea spirituală
romană spre un sincretism religios precum în cazul lui Iuppiter Dolichenus,
Iuppiter Hierapolitanus, Iuppiter Turmazgades constatat în mai multe invocaţii la
Micia1552. În templul lui Apollo de la Praetorium (Mehadia), Juppiter Dolichenus
devine a doua divinitate protectoare în lăcaşul de cult1553.
Un loc aparte îl ocupă cultul cavalerilor danubieni reprezentat de obicei pe
mici tăbliţe votive din plumb şi marmură. Legat de aceste divinităţi sunt aduse în
discuţie, şi acelea cunoscute sub numele de Domnus et Domna care recent au
apărut mai multe inscripţii completând informaţiile în acest sens. Cele mai numeroase
descoperiri din sud-vestul Daciei Romane provin din castrul de la Tibiscum deja
publicate de mult de către M. Moga1554. Alături de aceste, câteva fragmente de
tăbliţe votive au apărut în ultimele două decenii, ele fiind încă inedite1555.
Peisajul religios antic în sud-vestul Daciei apare modest faţă de restul
provinciei fapt determinat parţial şi de numărul mic de cercetări care avut studiat
castrele şi aşezările din acest areal. El evidenţiază însă importanţa mediului locuit
fie el militar sau civil în propagarea şi acceptarea unor culte religioase faţă de care
religia romană s-a dovedit a fi tolerantă. Prezentarea foarte succintă a anumitor
divinităţi este menită a oferi doar cadrul cuvenit, întreaga problematică, sub diferite
aspecte a fost analizată cu diferite ocazii. Pe lângă aceasta se conturează şi anumite
particularităţi locale comune lumii romane cum vom vedea în continuare.
MANIFESTĂRI DE CULT ROMANE SPECIFICE ÎN SUD-VESTUL PROVINCIEI
Una din primele forme de sacralitate romană se observă îndeosebi la realizarea
unor ritualuri de protejare a locuinţei, a casei familiale, din momentul construirii ei
şi în tot cursul existenţei sale. Astfel de manifestări tradiţionale se constată şi în
1550 IDR, III, 1, 136, 142, 149, 134; IDR, III, 2, 18 etc.
1551 Vezi mai sus în acest capitol.
1552 IDR, III, 3, 298, 97, 138.
1553 Benea 2008, passim.
1554 Moga 1972, p. 39–51.
1555 În Muzeul Unirii din Alba Iulia se păstrează o tăbliţă votivă de plumb cu reprezentarea
cavalerilor danubieni pe care apare si numele dedicantului sub forma COH(ors) I SAG(ittariorum),
probabil unitatea de la Tibiscum. Piesa a apărut în inventarul descoperit la templul lui Liber Pater.
Piesa este încă inedită (?).