Istoria Banatului Antichitatea

293 / 530

292
provincia Dacia. Ele au fost observate deocamdată doar la Tibiscum cu ocazia
cercetărilor arheologice întreprinse în vicus-ul militar1556.
• În anul 1986, cu ocazia pregătirii restaurării Clădirii VII, un opaiţ mic de
culoare roşie cu corpul rotund plat, cu cioc rotund, cu discul decorat cu o scoică a
fost descoperit depus într-un strat de mortar, care marca un strat nou de mortar
pentru refacerea zidului respectiv; piesa nu prezintă urme de folosire. Acest nivel
se datează stratigrafic la începutul secolului III.
• În anul 2005, cu ocazia dezvelirii clădirii XI, într-o casă de locuit de tip
Streifenhaus, la baza zidului central al casei, într-o zonă aproximativ pe mijlocul
acestui, au fost descoperite depuse la baza zidului, trei opaiţe de tip firmalampen
având următoarele ştampile: FAOR, L.V.V., iar la al treilea exemplar, prin
ştampilare erau reprezentate patru cercuri marcate dispuse simetric pe fundul
rezervorului1557. Piesele s-au păstrat întregi şi nu prezentau urme de utilizare1558.
Folosirea a trei opaiţe în acest caz, avea şi ea o semnificaţie religioasă prin
sacralitatea numerologică a cifrei.
În studiul său, asupra depunerilor de opaiţe romane cu caracter cultic din
Moesia Superior, A. Crnobrnja atrăgea atenţia asupra descoperirilor de acest fel
mult mai reduse numeric, dar semnificative, dovedind importanţă pentru comunităţile
respective. Astfel, în castrul de la Pontes cu ocazia cercetărilor efectuate la zidul de
incintă al castrului mare, la baza fundaţiei unui turn a fost descoperită o monedă de
la Traian şi un opaiţ de bronz1559, în schimb, la Singidunum , pe terenul din faţa
Facultăţii de Filozofie, într-o clădire (notată I), un opaiţ a fost descoperit într-o
casetă realizată din tegule, lampa avea ştampila CEREALI/S1560, iar în colţul de
sud-est al clădirii, tot la baza zidului, au fost depuse trei lămpi de tip firmalampen1561.
Astfel de depuneri sugerează folosirea ofrandelor de opaiţe atât în mediul militar,
cât şi civil roman în scop ritualic.
Prezenţa celor două depuneri de lămpi în mediul civil al aşezării tibiscense
dovedeşte utilizarea opaiţelor în sacralizarea locului respectiv. Se cuvine a
menţiona că în cazul clădirii XI aceasta a avut iniţial mai multe faze de lemn, după
care a fost ridicată prima casă din piatră, eveniment care a avut loc cândva, spre
mijlocul secolului II.
Descoperirile de la Tibiscum au sugerat depunerea lămpilor de lut nefolosite,
ca ofrandă la baza zidurilor clădirilor în stratul de mortar în vederea obţinerii unui
caracter apotropaic asupra locului respectiv. Pe de altă parte, descoperirea din
1556 Benea 2016, p. 355–366.
1557 Descoperire încă inedită, ca atare nu oferim alte date. Piesele urmează să fie publicate de
Simona Regep.
1558 Descoperirea prezintă analogii cu o alta de la Singidunum amintită mai sus. Crnobrnja
2006, p. 74–75.
1559 Crnobrnja 2006, p. 98 cu bibliografia respectivă.
1560 Crnobrnja 2006, p. 69.
1561 Crnobrnja 2006, p. 69–70.