204
Orient. Aşa se explică, măsurile pe care izvoarele le oferă printre rânduri despre
uciderea unui rege quad chiar în faţa sa, ori luarea unor ostatici de la dacii liberi,
înapoiaţi mai apoi, după moartea sa. Nu avem indicii asupra unor subsidii care să fi
fost acordate unor triburi puternice din punct de vedere militar, dar ele vor fi
existat.
Toate aceste aspecte întregesc tabloul istoric al lunilor care premerg plecarea
lui Caracalla în campania din Orient.
Pregătirea unei vizite imperiale însemna refacerea unor fortificaţii sau edificii
publice etc., lucru constatat arheologic şi epigrafic în câteva cazuri menţionarea
acestor realizări prin ridicarea de inscripţii în onoarea împăratului.
La Drobeta,
cohors I Sagittariorum
a primit şi ea apelativul de
Antoniniana,
atestat
atât pe ştampile, cât şi în inscripţii
1089
.
Vizita împăratului Caracalla din anul 214, a început cu trecerea Dunării, după
inspectarea castrelor de pe malul de sud ale Moesiei Superior, apoi, probabil
drumul urmat a fost pe la
Dierna–Tibiscum–Ulpia Traiana–Apulum
şi mai departe
până la Porolissum.
Castrul de la Praetorium
(Mehadia) a intrat în atenţia vizitei imperiale şi prin
faptul că în imediata apropiere a castrului se afla un templu dedicat lui Apollo.
Unitatea militară de aici
Cohors III Delmatarum
a deţinut apelativul de
Antoniniana
primit acum sau la câteva luni în timpul sejurului imperial în Dacia. Acelaşi
apelativ va fi acordat şi lui
cohors V Gallorum
de la Pojejena menţionat pe o
inscripţie votivă descoperită la Diana (Moesia Superior) de către un centurion al
cohortei V Gallorum
Antoniniana
.
Semnificativ este faptul că la
Tibiscum
, pe lângă obiectivul principal care a
fost inspectat cu această ocazie – castrul cu trupele sale –, în mod sigur a fost
vizitat şi templul lui Apollo, divinitate al cărui oracol împăratul îl consulta în mod
deosebit şi aparte. În templul lui Apollo, s-a descoperit o placă rotundă de marmură
a fost închinată lui
Apollo Conservator
pentru sănătatea lui Caracalla de către
P. Aelius Gemellus
, tribun al cohortei I Vindelicorum (singura unitate de la Tibiscum
cu un efectiv de 1000 de soldaţi)
1090
. Inscripţia menţionează şi faptul că
L. Marius
Perpetuus
era legatul consular al provinciei, instalat probabil imediat după trecerea
împăratului în provincia Dacia, fapt care ajută datarea corectă a monumentului în
anii 213–214. Tegule ale lui cohors I Vindelicorum atestă primirea apelativului de
Antoniniana
.
În sud-vestul Daciei, ca de altfel, pe întreg teritoriul provinciei se pot observa
două forme de manifestare a fidelităţii faţă de împărat, pe de o parte, prin ridicarea
de monumente pentru sănătatea familiei imperiale realizate de către armată, sau de
persoane civile iar, pe de altă parte sunt numeroase invocaţii votive sau pentru
sănătatea Casei Imperiale făcute de unităţile militare staţionate în Dacia, care
1089
Benea 1976, 1, p. 77–84;
1090
Piso, Rogozea 1985, p. 211–215. Ulterior, în vremea lui Gallienus apare menţionat un
senator din Dacia cu numele de Gemellus.




