Istoria Banatului Antichitatea

172 / 530

171
şi Bulci lucrările de amenajare au aparţinut legiunii a XIII-a Gemina, deşi epigrafic
la Micia este menţionat în timpul lui Traian, un ofiţer din legiunea a IIII-a Flavia
Felix865.
Întemeierea în anul 108, a noii Capitale a provinciei, Colonia Ulpia Traiana
Augusta Dacica Sarmizegetusa a impus legiunii implicarea ei în noile amenajări
urbane determinate de înfiinţarea oraşului, prin deductio din veteranii trupelor
participante la evenimentele militare din anii 101–106866. Aşa s-ar explica prezenţa
în Ţara Haţegului a legiunii prin ştampile în forul roman al Coloniei.
Castrul legiunii era amplasat pe locul numit „Cetate”. Castrul a fost construit
cu zid de incintă din piatră, cândva între anii 106–108 având un plan rectangular
(cu dimensiunile de 546 × 415 m), zidul de incintă din piatră era executat în opus
quadratum şi lat de 1,60 m867. Fortificaţia avea două şanţuri de apărare în faţă,
primul lat de 7,00 m şi adânc 2,50 m, respectiv al doilea de 6,00 m lat şi adânc de
1,50 m; cu turnuri trapezoidale la colţuri. Pe suprafaţa acestui castru a fost ridicat
noul oraş roman Colonia Dacica, iar legiunea a fost retrasă la Berzobis.
În timpul domniei împăratului Traian, sud-vestul Daciei romane, din punct de
vedere militar, a fost grupat în jurul legiunii a IIII-a Flavia Felix. Cum majoritatea
fortificaţiilor şi drumurilor de acces militare în întreaga provincie Dacia au fost
construite în pământ între anii 106–108, pentru implementarea unui sistem de
apărare riguros acelaşi lucru trebuie să fi avut loc şi pe acest aliniament.
Acest lucru este evidenţiat de prezenţa ştampilelor legiunii într-un număr
important de centre militare, în afara de Berzobis868 şi anume la: Banatska Palanka869,
Pojejena870, Centum Putea (Surducu Mare) 871, Tibiscum872, Aradul Nou873, Arcidava
(Vărădia) punctul „Chilii”, poate Praetorium (Mehadia)874.
În plus, în mai multe centre miniere precum Bocşa Română, Eftimie Murgu875,
prezenţa ştampilelor legiunii sunt un indiciu al începerii organizării exploatărilor
miniere în zonele respective.
Implicarea legiunii în activitatea constructivă a avut un rol hotărâtor în încheierea
organizării sistemului defensiv. Distribuirea unor detaşamente ale legiunii rezultă
865 O inscripţie descoperită aici, atestă un centurion Q. Licinius Macrinus din legiunea a IIII-a
Flavia Felix (IDR, III, 3, 95).
866 Piso 1993, p. 95 nu admite înainte de întemeierea oraşului prezenţa legiunii la
Sarmizegetusa într-un castru, ci doar existenţa unor vexillaţii, care au ridicat forul, ceea ce este vădit
eronat având în vedere elementele de fortificaţie identificate la început de D. Alicu şi recent de
Lobüscher, Eck 2001, p. 263–266.
867 Alicu 1980, p. 23–28.
868 Gudea 1997, p. 29–30.
869 IDR, III, 1, 38.
870 Gudea 1997, p. 30.
871 Gudea 1997, p. 38.
872 Gudea 1997, p. 33.
873 Gudea 1997, p. 23.
874 Gudea 1997, p. 31–32.
875 Benea 1983, cu toată bibliografia până la aceea dată.