176
În privinţa originii acestei unităţi auxiliare părerile specialiştilor sunt diferite.
Iniţial s-a presupus că trupa ar proveni din Siria. Analiza întreprinsă asupra
menţiunilor de unităţi auxiliare din diplomele militare ale Daciei Superior, mai ales
cele de la Micia (137) şi Drobeta (179), care atestă cu deosebire trupe staţionate în
sud-vestul Daciei romane argumentează, în opinia mea, identificarea ei cu
cohors I
Thracum sagittaria
914
. La Tibiscum, o inscripţie funerară aminteşte chiar numele
unui trac
Brisanius Aulusanus
soldat într-o unitate presupusă de editorii IDR, III, 1
a fi cohors I Vindelicorum, întrucât textul este spart în acel loc
915
.
6.
Cohors I Vindelicorum milliaria c. R
.
este documentată în armata Daciei
în anul 109
916
, având sediul la
Arcidava
(Vărădia, punctul „Rovină” sau „Pustă”).
O altă diplomă a Daciei Superior din anul 137 de la Micia o menţionează a doua în
rândul unităţilor auxiliare, după cohors I Thracum sagittariorum
917
. O diplomă militară
descoperită la Tibiscum, din 13 decembrie 157, menţionează un militar originar din
Caesarea
Palestinei
918
. La începutul secolului III este transferată în castrul de la
Tibiscum. Prezenţa ei la Arcidava doar printr-un însemn de soldat nu ar trebui să
ne mire întrucât distrugerea interiorului castrului, care trebuie să fi avut loc prin
inundaţia râului Caraş a fost fatală pentru a permite identificarea unor tegule
ştampilate. Întâmplător ştampile cu CIV identificate cu cohors I Vindelicorum au
apărut şi la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
919
şi posibil la Târnăveni
920
, fără a putea
elucida motivul prezenţei lor în aceste localităţi
921
.
În legătură cu o posibilă staţionare în fortificaţiile din Dacia ar trebui aduse în
discuţie şi două trupe auxiliare al căror sediu nu este încă cunoscut:
cohors II
Gallorum Pannonica
şi
cohors II Gallorum Macedonica
922
.
914
Benea 2011 a, p. 42–52.
915
IDR, III, 1, 163; Benea 2011 a, p. 42–52.
916
ILD, D. 10.
917
ILD, D. 34.
918
IDR, I, 15. Originea soldatului a dus la ideea că poate unitatea militară a participat la
războiul iudaic al lui Hadrian din Orient şi, ca urmare, cohors I Vindelicorum şi-a completat
efectivele militare cu elemente provenind din această provincie, după care a revenit în provincia
Dacia Superior (vezi Petolescu 2002, p. 125). Dar trupa este documentată si în diploma din anul 137
de la Micia, ca făcând parte din armata Daciei Superior, ceea ce ar sugera faptul că nu a părăsit
această provincie în vreo campanie externă) (vezi mai sus).
919
IDR, III, 2, 560.
920
IDR, III, 4, 130.
921
Nemeth 2011, p. 43.
922
Ambele sunt prezente în diplomele din anii 109 (ILD, 10), cohors II Gallorum Mac. 114
(ILD, 13), iar coh. II Gall. Pan. în anii 136/137 (ILD, 34) şi 179 (ILD, 46). O analiză a modului de
menţionare a trupelor auxiliare sugerează un oarecare amplasament al unor unităţi din sectorul de sud-
vest al Daciei Romane lângă aceste două cohorte. Ca de pildă, în
diploma din 109
ordinea trupelor
este următoarea: coh. II Gallorum Pann (9), coh. II Hispanorum (10), coh. II Gallorum Mac. (12),
coh. III Campestris (13) cohors IV Cypria (14), coh. V Gallorum (15) etc; iar în
diploma din anii 136/
137
: I Alpinorum (1), coh. I Vindelicorum (2), coh. I Thracum Sagittariorum (3), coh. I Ubiorum (4),
coh. I Itur(aeorum) sag. (5), coh. II Gall. Pann (6), coh. II Fl. Comm. (7), coh. II Gall. Dac. (8), coh. IIII
Hispanorum (9), coh. VIII Raetorum(10). Astfel, în acest caz, dacă acceptăm că coh. I Thracum sagittari-
orum este aceeaşi unitate cu coh. I Sagittariorum, celelalte toate provin tot din sectorul de sud-vest al
Daciei Romane. Anumite observaţii topografice ne obligă a include aceste două unităţi undeva în
acest areal fără a deţine deocamdată informaţii sigure în acest sens din punct de vedere arheologic.




