305
o bogată activitate didactică: preparator (1950),
conferenţiar (1959), profesor (din 1968) la
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,
unde, din 1997, a devenit profesor consultant. În
anul universitar 1961/1962 a fost la specializare
în S.U.A., la Universitatea Madison-Wisconsin.
În cercetarea ştiinţifică s-a aplecat cu deosebire
asupra: analizei numerice, teoriei aproximării,
utilizării metodelor probabilistice în teoria con-
structivă a funcţiilor. Cercetările sale cuprind
teme actuale de analiză numerică şi teoria apro-
ximării: interpolarea şi aproximarea funcţiilor de
una şi mai multe variabile, integrarea numerică
a funcţiilor prin cuadraturi şi cubaturi numerice
cu grad înalt de exactitate, folosirea metodelor
probabilistice pentru construirea şi studierea de
operatori de aproximare, operatori de aproxima-
re de tip spline, evaluarea resturilor în formu-
lele de aproximare. Rezultatele cercetărilor sale
se regăsesc în numeroase lucrări şi studii, între
care:
Contributions to the partial numerical diffe-
rentiation of functions of two and several variables
(1956);
Sur une classe de polynome orthogonaux et
sur les formules générales de quadrature à nombre
minimum de termes
(1957);
Asupra unor formu-
le generale de integrare numerică
(1958);
Asupra
aproximării prin polinoame de tip Berstein a func-
ţiilor de două variabile
(1959);
Asupra calculului
coeficienţilor unei formule generale de cuadratu-
ră
(1960);
Despre limbajul algoritmic internaţi-
onal ALGOL-60
(1965);
Aproximarea funcţiilor
de două şi mai multe variabile printr-o clasă de
polinoame de tip Berstein
(1970);
Folosirea inter-
polării liniare pentru construirea unei clase de po-
linoame Berstein
(1976);
Formule de cuadratură
de grad înalt de exactitate folosind noduri prescrise
multiple
(1989);
Analiză numerică şi Teoria apro-
ximării
(3 vol., 2001–2003) ş.a. A fost membru
în colegiile de redacţie ale unor publicaţii de
profil: „Calcolo” (Italia), „Studia Universitatis
«Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca”, redactor-şef la
„Revue d’Analyse Numérique et de Théorie de
l’Approximation”. Membru (din 1961) şi mem-
bru emerit al Societăţii de Matematică din S.U.A.
(1961), membru al Societăţii de Matematică şi
Mecanică din Germania (1975). Doctor honoris
causa al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi
al Universităţii de Nord din Baia Mare.
STREZA, LAURENȚIU (Liviu)
(12 octombrie 1947, Sâmbăta de Sus, jud. Brașov),
mitropolit ortodox
Membru de onoare – 26 noiembrie 2015
A urmat școala generală la Sâmbăta de
Sus (1954–1961), Liceul teoretic „Radu Negru”
la Făgăraș (1961–1965) și Institutul Teologic
Universitar din Sibiu (1965–1969), obținând li-
cența în teologie cu teza
Mai-marele Păstorilor,
Hristos, modelul păstorilor bisericești în lumina
evangheliilor canonice
. În 1969 a fost hiroto-
nit preot pe seama parohiei Lisa, protopopiatul
Făgăraș, calitate în care și-a desfășurat activi-
tatea liturgică, patoral-misionară și administra-
tivă. În paralel (1970–1973) a urmat cursurile
de doctorat în teologie la Institutul Teologic
Universitar din București, secția Practică, specia-
litatea Liturgică, Pastorală și Artă creștină. Între
1976 și 1986 a fost pe rând asistent și lector la
Institutul Teologic din Sibiu. În anul universi-
tar 1982/1983 a urmat studii în străinătate la
Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveția, unde
a redactat și a susținut lucrarea
La vie chrétienne
à travers les sacraments d’initiation (Baptème,
Chrismation et Eucharistie)
, iar în semestrul de
vară la Facultatea de Teologie a Universității
din Fribourg, Elveția. În 1985 a obținut titlul
de doctor în teologie, susținând, la Institutul
Teologic din București, teza
Botezul în diferite ri-
turi liturgice creștine
. Din 1987 a devenit profe-
sor universitar la disciplinele Liturgică, Pastorală
și Artă creștină. Rămas văduv, la 20 iul. 1996 a
fost călugărit la mănăstirea „Brâncoveanu” de la
Sâmbăta de Sus, iar la 10–11 aug.
hirotonit și
instalat episcop al Caransebeșului
, calitate în
care a contribuit, între altele, la înființarea, în
cadrul Universității „Eftimie Murgu” din
Reșița
,
a Facultății de Teologie-Istorie la
Caransebeș
și la reorganizarea și renovarea Seminarului
Teologic Ortodox „Episcop Ioan Popasu” din




