297 / 414
297
Begejci (Torak) – juče i danas
, 1977);
Dicționarul
literaturii române din Iugoslavia 1945–1990
(1989);
Frumoasele festivaluri
(1990);
Corurile
noastre bănățene
(1991);
Ani de memorie jur-
nalistică. Săptămânalul „Libertatea” 1945–1995
(1995, în colab.);
Bibliografia Editurii „Libertatea”
(10 tomuri, 1995–2007);
Acad. Emil Petrovici și
Toracul natal
– Akad. Emil Petrović i rodni Torak
(1997);
Biserica Ortodoxă Română din Toracu-
Mare
(1997, în colab.);
Lexiconul jurnalisticii
românești din Iugoslavia 1798–1998
(1998);
Interviuri
(1999);
Slujitori ai altarului
(2000, în
colab.);
Personalități românești din Voivodina
1734–2004
(2004; în lb. sârbă
Leksikon znameni-
tih Rumuna iz Vojvodine 1730–2010
, 2011);
Vlahii
din Muntenegru – Vlasi u Crnoj Gori
(2004, în co-
lab.);
Cartea veche românească din Voivodina
(2007, în colab.);
Pe aripile inspirației
(2008,
în colab.);
Biserica Ortodoxă Română din
Banatul sârbesc și de la sud de Dunăre
(2008);
Cronici bisericești. Manuscrise din Banat
sec. XIX–XX
(2009, în colab.);
Istroromânii din
Croația. Povestea unei etnii care dispare
(2010);
Dicționarul preoților români din Banatul
sârbesc
1761–2010
(2011);
Călătorii din amin-
tiri
(2011);
Patrimoniul cultural al românilor din
Voivodina
(2012);
Cărți vechi românești și croni-
ci bisericești din Banat
(2012, în colab.);
Scrieri
despre noi, românii de pretutindeni. Studii și cerce-
tări. Contribuții la istoria culturală a românilor de
pretutindeni
(2 vol., 2013–2014) ș.a. Acestora li se
adaugă culegerile de folclor:
Foaie verde spic de
grâu. Colecție de folclor bănățean
. Poezia lirică
(1982),
Foaie verde lămâiță. Colecție de folclor
literar bănățean
. II. Strigături, cântece eroice, ge-
nuri minore
(1982);
Legende bănățene
(1994);
Proverbe și zicători bănățene
(1996);
Colinde ro-
mânești
(1999);
Legende, basme și povești popu-
lare românești.
Proză literară românească din
Banatul sârbesc
(2009, în colab.);
Folclor ro-
mânesc din Banatul sârbesc
(2010). S-a manifes-
tat și ca traducător: Zoran Petrović,
Satul Sakule,
dar în Banat
. Piesă de teatru (1993); Cvetko
Pavlović,
Cuvinte
înțelepte
(1993). Fondator și
președinte al Societății Române de Etnografie și
Folclor din Voivodina, președinte al Consiliului
de fondare a Muzeului Spiritualității Românești
din Torac, vicepreședinte al Societății Ziariștilor
Profesioniști din Voivodina, membru de onoare
al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A fost distins cu premiile „Eudoxiu Hurmuzaki”
al Academiei Române, „Scânteile Culturii
Voivodina”, „Pro Cultura Timisiensis 2010”.
SĂLĂGEAN, TRAIAN LORIN
(5 martie 1929,
Turnu Severin
– 13 noiembrie
1993,
Timişoara
), inginer
Membru titular – 22 ianuarie 1990
(membru corespondent – 1 martie 1974)
Studii liceale (
Liceul „Traian
”) la
Turnu Severin
şi superioare (
Facultatea de
Electrotehnică
) la
Timişoara
. În 1963 şi-a sus-
ţinut teza de doctorat
Fenomene fizice şi meta-
lurgice la sudare
. Şi-a continuat specializarea în
problema sudurii oţelurilor cu rezistenţă mare şi
fizica sudării cu densităţi mari de energie la Ohio
State University. A desfăşurat o bogată activita-
te didactică (din 1951) la
Institutul Politehnic
din Timişoara
, unde a predat, la Catedra de
sudură, cursuri de tehnologia sudării prin topi-
re, optimizarea sudării şi a proceselor de suda-
re, sudarea cu arcul electric ş.a. Cercetările în
cadrul
Institutului de Sudură şi Încercări de
Materiale din Timişoara
, al cărui director a fost
din 1970, s-au concentrat asupra teoriei alierii
oţelurilor în arcul electric, în care a adus con-
tribuţii originale, obţinând suduri cu compozi-
ţii chimice variate. A fost autorul teoriei pentru
folosirea statisticii, probabilisticii şi optimizării
în metalurgia proceselor de sudare. A partici-
pat nemijlocit la elaborarea tehnologiilor pentru
sudarea şinelor de cale ferată, la producerea de
electrozi speciali pentru diferite procese de suda-
re, la realizarea diverselor obiective de mare in-
teres naţional, precum podul de peste Dunăre de
la Vadul Oii-Giurgeni, Centrala Atomo-Electrică
de la Cernavodă etc. Rezultatele cercetărilor
sale se regăsesc în numeroase lucrări, între care:
Fenomene fizice şi metalurgice la sudarea cu arcul
electric a oţelurilor
(1963);
Automatizarea pro-
ceselor de tehnologie ale sudării
(1965);
Procese
conexe sudării
(1968);
Plasma termică pentru
tăierea, sudarea şi acoperirea metalelor
(1969);
Comportarea metalurgică la sudare a oţelurilor