Background Image
Previous Page  284 / 414 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 284 / 414 Next Page
Page Background

284

Carolinska, Uppsala, Suedia (1986). Este condu-

cător de doctorat, sub îndrumarea sa fiind sus-

ținute până în prezent 30 de teze. Activitatea

știintifică se concretizează într-un număr de 460

de publicații în reviste de specialitate sau comu-

nicări la reuniuni științifice din țară și străinătate,

din care amintim:

Fertilizare in vitro și embrio-

transfer în România

(1995);

Increasingly Safe and

Successful

Pregnancies

(1996);

Recent Advances of

the Pathophysiology of Pregnancy

(1997), în care

se demonstrează clinic și experimental o nouă

conduită în cazul suturii peretelui uterin într-un

singur strat în operația cezariană. A publicat 35

de cărți ca autor sau coautor, între care:

Uterul

cicatriceal după cezariană

(1985), lucrare distinsă

cu Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei

Române;

Maternal-fetal risk in gestosis, preeclam-

psia and pregnancy induced hypertension

(1996);

Tratat de obstetrică

(ed. I, 2000), lucrare dis-

tinsă cu Premiul „Iuliu Hațeganu” al Academiei

Române și cu Premiul pentru cea mai bună

carte scrisă în domeniul specialităților chirurgi-

cale (2001);

Tratat de obstetrică

(ed. II, 2006);

Chirurgia endoscopică în ginecologie

(2008);

N-am avut brad de Crăciun

(2014). În 1996, a or-

ganizat, la Timişoara, primul congres internaţio-

nal medical (cel de-al 28-lea Congres mondial) al

Societății pentru Studiul Fiziopatologiei Sarcinii,

Societatea OG Gestozis, deschizând astfel comu-

nicarea cu restul lumii medicale. În 1989, prin

prof. dr. S. Costa din Heidelberg, ulterior prin

dr. h.c. Diemut Theato, membru în Parlamentul

European, s-au stabilit legături strânse cu Crucea

Roșie Rhein-Neckar/Heidelberg, cu ajutorul că-

reia, între 1993 și 1995 s-a construit și s-a dotat

primul Centru de chirurgie laparoscopică, fer-

tilizare

in vitro

şi embriotransfer din România;

în 1995 s-a reușit FIV și embriotransferul la om

la Clinica „Bega” din Timișoara, primul copil

după FIV născându-se în 1996. În 1999 a orga-

nizat primul congres RUA (reproducere umană

asistată) la Timișoara, onorat de prezența lui

Robert E. Edwards, cel care a reușit primul în

lume această performanță (pentru care a primit

în 2010 Premiul „Nobel”). Dintre performanțele

sale chirurgicale, menționăm: o tehnică nouă pri-

vind cerclajul colului uterin; prima histerectomie

totală laparoscopică împreună; tratamentul con-

servativ al sarcinii cervicale; tratamentul sindro-

mului Rokitanski-Hauser. Membru al Academiei

Germano-Române, Academiei de Științe din New

York, Academiei de Științe Medicale, Academiei

Europene de Științe și Arte, membru de onoare al

Societății de Obstetrică-Ginecologie din Ungaria,

președinte, apoi secretar executiv al OG Gestozis,

președinte al Societății de obstetrică-ginecologie

din România (1993–1998), preşedinte şi mem-

bru fondator al Societăţii Româno-Germane/

Germano-Română de Obstetrică-Ginecologie,

cu sediile la Timişoara, respectiv Heidelberg

(din 1992), fondator și președinte al euroregi-

unii DKMT (Dunăre-Criș-Mureș-Tisa), expert al

Organizației Mondiale a Sănătății, reprezentant

al României la UPIGO (

Union Professionnelle

International des Gynécologues et Obstétriciens

) din

Strasbourg (1992); membru şi reprezentant

al României în Federația Internațională de

Obstetrică/Ginecologie (FIGO) și

International

Association of Supporters of FIGO

(SOFIGO) din

Washington. A fost decorat cu Ordinul Național

„Steaua României” în grad de Ofițer, Medalia ju-

biliară „Henry Durant”, cea mai prestigioasă dis-

tincție a Crucii Roșii Germane. „Prof. honorario”

al Universității Ucayali din Perù (2003), Profesor

Emerit al Universității de Medicină și Farmacie

din Timișoara (2008). Cetățean de Onoare al

municipiului Timișoara (2002).

MURGULESCU, ILIE G.

(27 ianuarie 1902, Cornu, jud. Dolj – 28 octombrie

1991, Bucureşti), chimist

Membru titular – 2 martie 1952

(membru corespondent – 2 noiembrie 1948)

Preşedinte (18 martie 1963 – 8 aprilie 1966) şi

vicepreşedinte (23 decembrie 1959 – 18 martie

1963) al Academiei Române

Absolvent al Facultăţii de Știinţe din

Cluj (1922–1928), unde, în 1930, şi-a susţinut

şi teza de doctorat

Despre tiosulfaţii complecşi de

cupru.

Şi-a continuat specializarea în metodele

optice în chimie şi fotochimie la Institutul de

Chimie Fizică din cadrul Universităţii din Leipzig