263 / 414
263
Matematică al Academiei Române; în 1966 a
devenit profesor la Catedra de analiză matema-
tică a Facultăţii de Matematică din Bucureşti,
iar în 1978 la Universitatea Paris-Sud. Din 1979
s-a stabilit în S.U.A., fiind profesor la Indiana
University (din 1983 „distinguished professor”).
A fost „visiting professor” la numeroase univer-
sităţi din întreaga lume (Dresda, Paris, Pisa, Tel
Aviv ş.a.). A
desfăşurat şi desfăşoară o activitate
ştiinţifică cu deosebire în teoria operatorilor şi în
teoria ecuaţiilor neliniare cu derivate parţiale. A
aplicat pentru prima dată distribuţiile vectoriale
în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite
de numeroşi matematicieni români şi străini. A
publicat, singur sau în colaborare, peste 300 de
cărţi şi studii:
Spectral Theory in Noncommutative;
Banach
Algebras Based on the Resolvent Concept
(1962);
Analyse harmonique des opérateurs de
l’espace de Hilbert
(1967);
Theory of Generalized
Spectral
Operators
(1968);
Dual Algebras with
Applications to Invariant Subspaces and Dilation
Theory
(1985);
Navier-Stokes Equation
(1988);
The Commutant Lifting Approach to Interpolation
Problems
(1990) ş.a. Contribuţiile sale în teoria
spectrală sunt binecunoscute în lumea matema-
ticii (noţiunea de „decompozabilitate”). Membru
al Academiei Ungare de Ştiinţe (1993). A fost
distins cu premiile „Norbert Wiener” și „Rothrock
Faculty Teaching”.
GÂRBAN, ZENO
(n. 13 decembrie 1939,
Timişoara
), biochimist
Membru corespondent – 15 noiembrie 2011
După absolvirea
Liceului „C. D.
Loga”
(1956) a urmat cursurile
Facultăţii de
Agronomie şi Zootehnie, Secţia zootehnie
din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole a
Banatului din Timişoara
(1956–1962) şi ale
Facultăţii de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai”
din Cluj-Napoca (1968–1973). În 1982 şi-a sus-
ţinut teza de doctorat
Investigaţii asupra acizilor
nucleici nativi şi denaturaţi: Interacţia acidului
deoxiribonucleic şi metaboliţilor purinici cu me-
tale divalente
, devenind doctor în ştiinţe chimice,
specialitatea biochimie. A ocupat diverse func-
ţii: preparator la disciplina de fiziologie animală
comparată la
Universitatea de Ştiinţe Agricole
din Timişoara
(1962); inginer/şef serviciu/vice-
preşedinte de consiliu agricol în cadrul Direcţiei
Regionale Crişana-Oradea (1962–1966); şef al
Laboratorului de selecţie/Genetică animală din
Oradea (1966–1969); chimist analist-contracte
de cercetare la Universitatea de Ştiinţe Agricole
din Cluj-Napoca (1973–1974); biochimist analist
la Laboratorul central al clinicilor universitare de
la Spitalul Judeţean nr. 1 din Timişoara (1974–
1979); biochimist/cercetător ştiinţific principal
II la Laboratorul de embriologie al Academiei de
ŞtiinţeMedicale, integrat în Institutul de Sănătate
Publică din Timişoara (1979–1991); conferen-
ţiar la disciplina de biochimie-biologie molecu-
lară la
Facultatea de Tehnologia Produselor
Agroalimentare din cadrul Universității de
Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a
Banatului din Timişoara
(1991–1995); profe-
sor (1995–2009); profesor consultant/cercetător
ştiinţific I (din 2009). Activitatea sa ştiinţifică a
fost orientată spre următoarele domenii: după
1962: fiziologie animală
e.g.
circulaţia sanguină
– lactopoeza, interrelaţii neuro-endocrine în va-
sectomie; biochimie medicală veterinară
e.g.
adi-
tivi alimentari furajeri, metaboliţi ai materialului
seminal; după 1973: biochimia acizilor nucleici,
biologia moleculară, xenobiochimie; a abordat
teme privind: interacţii specifice acidului de-
oxiribonucleic – DNA,
e.g.
DNA-ioni metalici,
DNA-hidrocarburi aromatice, DNA-citostatice
efecte
in vitro
şi
in vivo
în relaţia DNA-cisplatină şi
DNA-ciclofosfamidă; eredo-patologie
e.g.
efecte-
le pe modele experimentale animale (complexul
materno-fetal) induse de ioni metalici, etanol
ş.a.; metabolizarea nutrienţilor şi biotransforma-
rea xenobioticelor chimice de interes alimentar
şi farmaceutic,
e.g.
mecanisme, efecte; patobi-
ochimia urolitiazelor
e.g.
mecanismul heterogen
al nucleaţiei uroconcrementelor; rolul xenobio-
ticelor chimice în alimentaţie şi patobiochimie,
e.g.
contaminarea deliberată – aditivarea şi con-
taminarea accidentală / ilicită – poluarea. A efec-
tuat (după 1989) specializări prin vizite de do-
cumentare și schimburi de experienţă în Grecia,
Ungaria, Germania, Austria, S.U.A. Activitatea