249 / 414
249
COCHECI, VASILE
(24 octombrie 1922, Bălteni, jud. Gorj –
Timișoara
,
8 iunie 1996, într-un accident rutier), inginer chimist
Membru corespondent – 9 martie 1991
Studii liceale la Timişoara
(1933–1941)
şi universitare (Facultatea de Chimie Industrială)
la Bucureşti; în 1946 a obţinut titlul de inginer
diplomat, iar în 1971 titlul de doctor inginer. A
fost numit asistent (1946–1947) şi din 1947, şef
de lucrări la Catedra de chimie fizică şi analiti-
că de la
Politehnica din Timişoara
. Odată cu
înfiinţarea Facultăţii de Chimie Industrială din
Timişoara, a fost numit conferenţiar de tehno-
logie chimică generală, predând şi un curs de
metalurgie generală. Din 1963 a fost profesor de
tehnologie chimică generală. A acordat atenţie
deosebită activităţii de cercetare ştiinţifică, mili-
tând pentru orientarea ei spre problemele indus-
triei. A iniţiat cercetarea ştiinţifică în domeniul
protecţiei mediului înconjurător, al calităţii ape-
lor, al tratării şi epurării lor. Din 1971, prin grija
sa, a funcţionat pentru prima oară în România, la
Facultatea de Chimie Industrială din Timişoara,
o grupă specializată în domeniul protecţiei cali-
tăţii apelor şi epurării celor reziduale. A înfiinţat
şi a organizat un laborator de chimia şi tehnolo-
gia apei. A contribuit la înfiinţarea şi organiza-
rea Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru
Epurarea Apelor Reziduale şi a Filialei Timişoara
a acestui institut. În cercetările sale, a abordat
probleme de pionierat: a studiat în amănunt ca-
racterizarea fizico-chimică a apelor de suprafaţă
şi de adâncime, a apelor geotermale şi a celor
reziduale industriale şi orăşeneşti, potabilitatea
apelor naturale; a realizat studiul teoretic al coa-
gulării şi desalinizării apei cu scop potabil şi in-
dustrial. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc
în peste 355 de lucrări publicate în reviste din
ţară şi din străinătate, 31 de brevete de invenţie
şi 140 de contracte de cercetare ştiinţifică. A fost
redactor responsabil al „Buletinului știinţific şi
tehnic al Institutului Politehnic «Traian Vuia» din
Timişoara. Seria Chimie”, membru în colegiul
de redacţie al publicaţiilor „Revue roumaine de
chimie”. Vicepreşedinte al Comisiei pentru com-
baterea poluării mediului a Academiei Române,
membru al Consiliului naţional pentru protecţia
mediului înconjurător, al Biroului executiv al
Comisiei pentru protecţia mediului, al Comisiei
de tehnologie chimică şi de chimie a Academiei
de Ştiinţe din Georgia.
COMOROŞAN, SORIN
(n. 17 iulie 1927,
Teregova, jud. Caraş-Severin
),
biochimist şi fizician
Membru de onoare – 10 noiembrie 1992
A urmat cursurile Facultăților deMedicină
din Cluj şi Bucureşti şi ale Facultăţii de Știinţe
din Cluj. Şi-a luat doctoratul în medicină (1952),
în biochimie (1956) la Bucureşti şi licenţa în chi-
mie fizică (1964) la Cluj. În 1970 a obţinut ti-
tlul de doctor docent. A fost cercetător stagiar
la Institutul „Dr. I. Cantacuzino” (1952–1954)
şi la Centrul de Chimie al Academiei Române
(1954–1956); profesor de biochimie şi biofizi-
că la Facultatea de Medicină din Bucureşti, pa-
ralel şef de laborator la Spitalul „Fundeni” (din
1959). A funcţionat ca lector la Universitatea
Pennsylvania, Philadelphia (1970–1971), la
Centrul de Biologie Teoretică de la Buffalo, New
York (1971) şi ca „visiting professor” la univer-
sităţi din Miami-Florida (din 1974), Tennessee
(din 1975) şi Berkeley-California (din 1980). A
predat cursuri de biologie matematică şi de fi-
losofia naturii la universităţi din Buenos Aires şi
Santiago de Chile. Între 1975 și 1995 a funcţio-
nat ca director de cercetare la Interdisciplinary
Technologies din California, între 1998 și 2003
ca Senior Scientific Consultant la Compania