238 / 414
238
BODEA, CORNELIA
(9 aprilie 1916,
Dud, jud. Arad
– 29 aprilie 2010,
Bucureşti), istoric
Membru titular – 10 noiembrie 1992
(membru corespondent – 13 noiembrie 1990)
Studii liceale şi universitare (Facultatea
de Filosofie şi Litere, specialitatea istoria
României, istorie universală, bizantinologie) la
Bucureşti; între 1935 şi 1937 a urmat şi Şcoala
Superioară de Arhivistică şi Paleografie de pe lâ-
ngă Arhivele Statului. În 1941 şi-a susţinut teza
de doctorat
Moise Nicoară şi rolul său în lupta
pentru emanciparea naţional-religioasă a ro-
mânilor din Banat şi Crişana,
devenind doctor
în filosofie şi litere; în 1969 a obţinut titlul de
doctor docent. Între 1937 şi 1942 a funcţionat
ca bibliotecară la Biblioteca Catedrei de istorie
universală a Facultăţii de Filosofie şi Litere a
Universităţii din Bucureşti; între 1949 şi 1975
a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie
„N. Iorga” din Bucureşti; după 1989, profesor
asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii
din Bucureşti. A desfăşurat o intensă activitate
didactică în S.U.A., ca „visiting professor”, ţi-
nând numeroase cursuri şi seminarii la diverse
universităţi americane, cu precădere la Ohio
State University (Columbus Ohio, 1973–1974)
şi la Boston College (Boston Mass., 1972–1973,
1987–1989). Specialistă în istoria modernă a
României şi istorie modernă universală, s-a consa-
crat alcătuirii unor valoroase instrumente de lu-
cru:
Documente privind Unirea Principatelor
(vol.
III, 1963);
Bibliografia istorică a României sec. XIX
(vol. I
,
V, 1972, 1974). A acordat o atenţie aparte
studierii unor mari momente ale istoriei noastre
naţionale, activităţii unor reprezentanţi ai culturii
române, personalităţilor străine care au avut legă-
turi cu trecutul românesc, relaţiilor româno-ameri-
cane, româno-franceze şi româno-engleze, rolului
femeii în istoria naţională etc., aspecte prezentate
în cărți, studii și articole, apărute în ţară şi în
străinătate:
Cetatea Desnei
(1937);
Preocupări eco-
nomice şi culturale în literatura transilvană din
anii 1786–1830
(1956);
Figuri puţin cunoscute
din Revoluţia
de la 1848
(1960);
Lupta pentru
Unire a revoluţionarilor exilaţi de la 1848
(1960);
Din activitatea revoluţionară a „Junimii Române”
de la Paris între 1851–1853
(1961);
Lupta pentru
unitatea naţională 1834–1848
(1967), lucrare
distinsă cu Premiul „N. Bălcescu” al Academiei
Române;
The Romanians
’
Struggle for Unification
1834–1849
(1970);
Cu Iancu Alecsandri în Anglia
şi Scoţia la 1850
(1971);
Vasile Alecsandri, ctitor de
seamă al
României moderne
(1971);
Avram Iancu
şi Curtea de la Viena
(1972);
Unitatea naţională
şi independenţa în presa memorialistică americană
(1977);
„Cântarea României” în dublă versiune ti-
pografică la 1850, Paris şi Sibiu
(1979);
Romanian
American Academic Relations in the Past
(1979);
Transylvania in the history of the Romanians
(1982, în colab.);
1848 la români
(3 vol., 1982,
1998);
Corespondenţa lui N. Iorga cu
românii ame-
ricani. Perioada 1904–1918
(1983);
La révolu-
tion européenne de 1848 dans une vision anglaise
(1985);
David Urquhart, the Principalities and the
Romanian national movement
(1985);
R. W. Seton-
Watson şi românii/and the Romanians 1906–1920
(2 vol., 1988, în colab.);
Precursors of the Romanian
Academy 1866
(1988);
Guverne şi opinii europene
faţă demişcareamemorandistă
(1992);
Interferenze
rivoluzionarie romeno-mazziniane dopo il 1848 e
Romania
(1992);
Societatea Academică Română
şi membrii ei străini 1867–1878
(1992);
Charles
Colson, Félix Colson şi românii. Restituiri şi recti-
ficări istorice
(1993);
Opinii şi repere americane
despre români şi România
(1994);
Ion Buzdugan
şi Unirea Basarabiei
(
1917–1918
) (1995);
Prima
Societate a
femeilor române
(
1815
) (1996);
Dora
d
’
Istria (1828–1888) Through
American Eyes
(1998);
Burton Y Berry, Romanian diaries 1944–
1947
(2000);
Moise Nicoară. Gyula (Ungaria)
1784 – Bucureşti 1861
(2001);
Valori de artă iu-
daică. Megillat Esther. Iaşi 1673 oferită mitropoli-
tului Dosoftei
(2002);
Faţa secretă a mişcării
pre-
paşoptiste române
(2003) ş.a. S-a numărat printre
colaboratorii lucrărilor:
Istoria Transilvaniei,
vol. I–II (1960–1961);
Istoria României
, vol.
IV (1964); Karl Marx,
Însemnări despre români
(1964, descifrarea trilingvă, traducerea textului
etc.);
Brève histoire de la Transylvanie
(1965);
Österreichisches Lexikon 1815–1950
(1972–1982);
România. Atlas istorico-geografic
(1996). Membru
de onoare al Institutului de Istorie „N. Iorga”,