240
Medicale, apoi la Centrul Naţional de Cercetări
Ştiinţifice din Paris. În 1977 s-a stabilit în S.U.A.
unde, din 1984, a devenit profesor la Mount Sinai
School of Medicine din New York. A adus însem-
nate contribuţii în imunologie, în abordările şi so-
luţionările la nivel celular şi molecular, soldate cu
descoperiri valoroase: răspunsul imun, vaccinuri-
le sintetice, complexele mecanisme imunochimi-
ce, biologia celulelor implicate în procesele imu-
nologice etc. Rezultatele cercetărilor sale sunt
publicate în numeroase lucrări apărute în perio-
dice străine, dar și în diverse monografii şi tratate
de largă şi cuprinzătoare abordare a probleme-
lor celor mai actuale ale imunologiei:
Biologia
arsurilor
(1967);
Modificările biochimice ale leu-
cocitelor în cursul pinocitozei
(1968);
Idiotype
and Lymphocytes
(1981);
Lymphocitic regulation
by antibodies
(1981);
Immune networks
(1983);
Regulatory idiopotes
(1986);
Biological applicati-
ons of antiidiotypic antibodies
(1988);
Molecular
basis of the immune response
(1989);
TheMolecular
aspects of autoimmunity
(1990);
Immunology for
medical students
(1990);
Molecular immunobio-
logy of self-reactivity
(1991);
Textbook of
immu-
nology
(1996);
Genetic immunizoteon
(2000) ş.a.
Membru al Societăţii de Imunologie din Franța,
al Societăţii Regale Microscopice din Oxford,
al Societăţii Regale de Medicină din Londra, al
Societăţii Britanice de Imunologie, al asociațiilor
de imunologie și zoologie din S.U.A., al Societăţii
Internaţionale de Biologie Celulară, al Academiei
de Ştiinţe din New York. Cetățean de onoare al
municipiului Lugoj.
BOŞCAIU, NICOLAE
(23 iulie 1925,
Caransebeş, jud. CaraşSeverin
–
22 octombrie 2008, Cluj-Napoca), biolog
Membru titular – 18 decembrie 1991
(membru corespondent – 13 noiembrie 1990)
A urmat cursurile
Liceului „Traian Doda” din
Caransebeş
şi ale Facultăţii de Știinţe, Secţia
știinţe naturale, a Universităţii din Cluj; în 1971
a devenit doctor în biologie. În 1948 a fost
arestat și condamnat la 6 ani de închisoare, fi-
ind acuzat de participare la greva studențească
anticomunistă din 1946. A ocupat, de-a lungul
anilor, diferite funcţii: muzeograf principal la
muzeul din Lugoj (1955–1957), cercetător şti-
inţific la Subcomisia Monumentelor Naturii din
cadrul Filialei Cluj a Academiei Române (1957–
1958), botanist la Grădina Botanică din Cluj
(1962–1967), cercetător la Centrul de Cercetări
Biologice din cadrul Filialei din Cluj a Academiei
Române (1967–1970), cercetător la Centrul
de Cercetări Biologice din Cluj al Ministerului
Învăţământului
(1970–1972),
cercetător
(1972–1974) și biolog principal (1974–1984) la
Subcomisia monumentelor naturii, Filiala Cluj,
bibliotecar principal la Biblioteca Filialei din Cluj
a Academiei Române (1984–1990), preşedinte al
Subcomisiei monumentelor naturii din Cluj (din
1988), redactor-şef adjunct al revistei „Ocrotirea
naturii şi a mediului înconjurător” (din 1982),
redactor-şef al revistei „Revista română de bio-
logie. Seria Botanica” (din 1992). Cercetările
sale de botanică s-au desfăşurat pe mai mul-
te direcţii: taxonomie (genurile „Bupleurum”,
„Paucedanum”, „Silene”, „Veronica”, „Fagus”,
cu consideraţii asupra relaţiilor filetice), floris-
tică şi fitosociologie, fitogeografie, istoria florei
şi a vegetaţiei pe baza analizelor sporopolinice,
istoria botanicii. A promovat direcţii inedite de
cercetări botanice în România, privind aeropali-
nologia, analizele sporopolinice în sedimentele
cavernicole, indicii de diploidie ai asociaţiilor
vegetale, aplicarea distribuţiilor matematice în
studiul structurii vegetaţiei. În domeniul ocroti-
rii naturii, şi-a îndreptat în mod deosebit atenţia
spre protecţia genofondului şi a asociaţiilor ve-
getale, concretizată prin înfiinţarea de noi rezer-
vaţii naturale în diferite judeţe ale Transilvaniei.
Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în pes-
te 270 de lucrări, publicate singur sau în cola-
borare, în ţară şi în străinătate:
Introducere în
studiul
covorului vegetal
(1965, în colab.);
Flora
şi vegetaţia munţilor Ţarcu,
Godeanu şi Cernei
(1971), lucrare distinsă cu Premiul „Emanoil
Teodorescu” al Academiei Române;
Biogeografie.
Perspectivă genetică şi istorică
(1973, în colab.);
Problema conservării vegetației alpine și subalpine
(1975);
Biogeographie. Fauna und Flora der Erde
und
ihre Geschichtliche Entwicklung
(1978, în co-
lab.);
Viitorul parc național al Munților Apuseni
(1981, în colab.);
Importanța sistematicii
pentru




