133 / 414
133
Stabilizarea dimensională prin vibraţii mecanice
a pieselor turnate sau sudate
Tensiunile remanente, după răcire, în piesele turnate sau sudate provoacă deformarea aces-
tora. Pentru înlăturarea sau micşorarea tensiunilor remanente şi ca urmare, stabilizarea dimensio-
nală a pieselor, se foloseşte procedeul termic. Acesta are multe dezavantaje cum sunt: risipă mare
de energie termică, instalaţii speciale costisitoare, necesitatea deplasării pieselor, operaţie care
prezintă dificultăţi în cazul pieselor de dimensiuni mari etc. Colectivul de cercetare s-a gândit
să folosească în acest scop energia vibraţiilor unui vibrator mecanic. În acest scop s-a proiectat,
realizat şi încercat în laborator un vibrator inerţial cu excentric, acţionat de un motor de curent
continuu, cu turaţia variabilă până la 12.000 ture/minut.
Realizarea acestui tip de vibrator a fost sprijinită de întreprinderile:
• CIUMMR din Timişoara, director general fiind ing. Eugeniu Rădulescu, care a procurat
toate componentele electronice;
• UMT, unde au fost executate toate piesele necesare;
• Electromotor, care a ajutat cu tolele pentru transformatorul de alimentare şi cu diodele
de redresare.
Primul utilizator a fost centrala industrială CUPS din Bucureşti care a predat instalaţia
întreprinderii IUPS din Suceava. Aceasta a folosit-o la stabilizarea dimensională a unor virole
din oţel manganos pentru mori de ciment. Nota de constatări primită subliniază foarte favorabil
eficacitatea stabilizării dimensionale obţinută cu instalaţia ce foloseşte vibraţiile.
O astfel de instalaţie de stabilizare dimensională prin vibraţii a fost predată şi întreprinderii
ICM-Bocşa, care a folosit-o cu succes pentru o structură metalică destinată exportului.
Instalaţia a avut caracter de noutate ştiinţifică. De aceea în 1985 s-au obţinut asupra ei trei
brevete de invenţie.
La a II-a Conferinţă naţională de vibraţii în construcţia de maşini, Timişoara, 1978, colec-
tivul a prezentat şi publicat studiul şi rezultatele obţinute în lucrarea cu titlul „
Metodă şi instalaţie
pentru stabilizarea dimensională a structurilor sudate şi turnate cu ajutorul vibraţiilor mecanice”
(Gh. Silaş, T. Cioară, L. Brîndeu, C. Nicolescu). O justificare teoretică a procedeului a fost publicată
în anul 1985 cu titlul „
Studiul stabilităţii dimensionale prin vibraţii cu ajutorul unui model neliniar
”
(Gh.Silaş, Gh.Drăgănescu), la a V-a Conferinţă naţională de vibraţii în construcţia de maşini. Au
mai fost publicate mai multe lucrări asupra acestui subiect.
Dinamica sistemelor vibropercutante
Studiul mişcărilor sistemelor vibropercutante, cu caracteristica elastică liniară sau nelini-
ară între ciocniri, formează un capitol nou şi actual al teoriei vibraţiilor. Datorită ciocnirilor apar
discontinuităţi ale vitezelor, astfel că metodele obişnuite de studiu ale vibraţiilor nu mai sunt
aplicabile. Datorită complexităţii problemelor se deschid largi posibilităţi de dezvoltare şi genera-
lizare a metodelor din teoria vibraţiilor. S-au folosit foarte multe modele dinamice ale sistemelor
vibropercutante, care au fost studiate prin diferite metode. Literatura existentă în acest domeniu
este foarte variată şi bogată.
O metodă generală de studiu pentru sistemele vibropercutante cu mai multe grade de
libertate, cu ajutorul funcţiei legăturii unilaterale, va fi expusă în secţiunea „
Probleme matematice
în studiul vibraţiilor şi vibropercuţiilor structurilor mecanice”
.
Au fost publicate în reviste şi publicaţii de prestigiu din ţară şi străinătate, un număr de
peste 25 articole stiinţifice cu subiecte din domeniul dinamicii sistemelor vibropercutante. Cităm
ca exemple:
• „Systems dynamiques a interactions percutantes”
(Gh. Silaş), publicat în Actes du Colloque
EQUA-DIFF-73, desfăşurat în anii 1973 la Bruxelles.