160 / 350
159
Utvin, Şarad, Recaş), 3 mănăstiri, 130 sate, 92 puste şi 4 câmpuri
32
. Potrivit
aceloraşi registre de recensământ, în
nahiya
Vârşeţ (
Şemlik
), unde s-au aflat
mlaştini întinse, cea mai mare fiind la Alibunar, au existat 2 oraşe (Vârşeţ, Gătaia),
8 mănăstiri, 79 sate şi 46 puste
33
. Din punctul de vedere al formelor sale morfolo-
gice de teren,
nahiya
Ciacova (
Çakıva
) s-a caracterizat printr-o câmpie mai mică
decât cea a
nahiyei
Vârşeţ, străbătută însă de marea mlaştină de la Ilandža ca şi de
mlaştinile create de râurile Bârzava, Timiş şi Birda. În pofida acestor mlaştini,
meandre şi lacuri numeroase, au existat 2 oraşe (Ohod şi Denta), 2 mănăstiri,
71 sate, 51 puste şi 2 câmpuri
34
. Fără îndoială că stabilirea corelaţiei între succe-
siunea în care au fost înregistrate aşezările omeneşti din
nahiya
Ciacova şi situarea
lor geografică dezvăluie drumurile practicabile, urmate de autorităţile otomane.
Astfel, toate cele trei recensăminte au pornit întotdeauna din satul Ciacova, centrul
eponim al acestei
nahii
spre Sculia (
Dolna, Velika Işkulia
) de pe Bârzava, situată în
punctul său de la răsărit. Recenzorii au străbătut satele Peatra (
Petre
), Stamora
Română (
Istamor
) din zona câmpiei înalte, Tofai (
Tofay
) la sud de pârâul Jebel,
Kigiaş (
Gorni Kigiyeuş
) la nord de Folea, toate aşezate lângă afluenţii Timişului, şi
au înregistrat apoi satele Voiteg (
Voytık
), Şoşdea (
Velika, Dolna Işkula
), Obad
(
Obag
), la nord-est de Ciacova, Birda (
Bırda
) aşezare pe râul Birda atestată din
1569, Sânmartinu Sârbesc (
Sınmartın
) de pe Bârzava, Opatiţa (
Opatinç
)
35
.
În afară de Ciacova, oraşul Deta a deţinut rolul de centru în jurul căruia
autorităţile otomane au desfăşurat recensământul aşezărilor din Câmpia Timişului.
În ordinea înregistrării lor în condicile de recensământ, satele cercetate mai întâi de
autorităţi s-au aflat la sud-vest de Deta: Soca (
Soka
), Capul de lângă Soca (
Kapuna
),
Visad (
Vişad
) între Soca şi Partos, lângă Bârzava. De altminteri succesiunea de
înregistrare a satelor din
nahiya
Ciacova dovedeşte faptul că recenzorii au înscris
cu prioritate aşezări amplasate în apropierea şi pe malul unor râuri şi afluenţi de
mai mică însemnătate. Datorită formelor de relief, drumul recenzorilor
nahiyei
Ciacova a trecut la nord-vest spre Petroman (
Şapa, Şap
)
36
situat pe un braţ al
Timişului, pentru a coborî spre sud-vest, pe malul Tamişaţului, la Rejit (
Rıyıt
,
Reyt
)
37
şi de acolo spre Bârzava la Deta (
Dıda
), la nord de Denta. Începând cu acest
sat, în lista localităţilor parcurse şi înregistrate de autorităţi s-au aflat aşezări din
apropierea unor afluenţi ai Bârzavei: Bojebar (
Boyıbar
) la sud-vest de Soca şi
Ofseniţa (
Sıkultılık
)
38
. De la Ofseniţa însă în itinerarul lor s-au înscris aşezări
situate la distanţe însemnate unele de altele, spre cele patru puncte cardinale: de la
Karekova Selişte (
Karıkıv Sılışte
)
39
, la nord-vest de Ciacova, de lângă un braţ al
Timişului, recenzorii s-au îndreptat spre sud-vest, spre Cruceni (
Kınıstur
) de lângă
Tamişaţ, spre sud, la Banloc (
Banlok
), în apropiere de un braţ al Bârzavei, la Gaiu
32
P. Engel,
op. cit.
, p. 159–164.
33
Ibidem
, p. 169–172.
34
Ibidem
, p. 165–167.
35
Ibidem
, p. 165.
36
Ibidem
, p. 117.
37
Ibidem
, p. 113.
38
Ibidem
, p. 123.
39
Ibidem
, p. 74, localitate dispărută, neidentificată, care s-ar fi aflat între Jebel și Obad, la
hotarul dintre
nahiya
Çakova cu
nahiya
Cerin (Sacoşu Turcesc).