157 / 350
156
cu densitatea mai mică a aşezărilor omeneşti, exceptând centrele urbane Deta şi
Peciu Nou
20
. De altminteri Câmpia Moraviţei se prelungeşte spre răsărit prin
Culoarul Timişului, mărginit la sud de câmpia înaltă subcoliniară şi la miazănoapte
de Dealurile Lipovei. Culoarul Timişului însumează luncile unite ale Timişului şi
Begăi, care înaintează pe valea Timişului dincolo de Lugoj, iar pe valea Begăi până
aproape de Margina. Terenurile arabile cu soluri fertile în lunci şi pe terase,
prezenţa apelor freatice la mică adâncime împreună cu topoclima favorabilă au
oferit condiţii optime de locuire
21
, asigurând densitatea mare a aşezărilor omeneşti
din această parte a Banatului. Totodată, aşezările de vale se disting prin structura
impusă de această formă de relief. Satele alungite situate în lungul văilor sau de-a
lungul drumului au avut casele înşiruite la baza versantului, deoarece în cele mai
multe cazuri lunca s-a folosit ca teren arabil.
Din recensămintele întocmite în anii 1554, 1569 şi 1579 rezultă că modul de
desfăşurare şi înregistrarea aşezărilor omeneşti de către autorităţile otomane au
ţinut seama de formele morfologice de teren şi de sistemul hidrografic existent. De
altminteri înscrierea în condicile de recensământ a
nahiyelelor
Firdena (Fîrdea),
Monoştor (Mănăştiur) şi Şuydιya (Suggya, Şudea), a fostelor districte româneşti
(
districti volahales
), reprezintă un exemplu clasic în această privinţă. Izvoarele
amintite dezvăluie, pe de o parte, drumul străbătut de recenzori iar, pe de altă parte,
succesiunea în care au fost înregistrate aşezările omeneşti din zonele de contact a
Dealurilor Surducului cu Munţii Poiana Ruscăi (
nahιya Firdena
) şi ale Câmpiei
Lugojului cu Dealurile Lipovei (
nahiile
Monoştor, Suydιya). În
nahiya
Firdena,
denumită după centrul său situat pe afluentul Săraz al râului Bega, recenzorii au
urmat în primul rând limita Dealurilor Surducului spre Munţii Poiana Ruscăi prin
satul Hăuzeşti de pe Valea Sărazului, Gladna Română şi Zolt aşezate pe afluentul
Zoldiana. Ei au pornit din punctul cel mai îndepărtat, satul Drăgşineşti (
Drăgişest
)
de pe Valea Munişelului şi până la Româneşti (Romoneşti), aşezarea cea mai
apropiată de Firdena, centrul
nahiyei
. Seria satelor înscrise în condicile de
recensământ din 1554, 1569 şi 1579 a cuprins aşezări amplasate, de cele mai multe
ori, pe valea afluenţilor Sărazului (Gladna, Zoldiana) şi a Munişelului: Prodăneşti
(
Pordanest
) lângă Gladna Română, Bogoleşti (
Boglyest
) între Mâtnicul Mic de pe
Munişel şi Firdena, Gladna Română (
Gladnica
), Brişeşti (
Bresest
), Cărămida
(
Çeremida
), Valea Puri (
Purej
), Hăuzeşti (
Haugyest
), Gladna Montană (
Gladna
) de
pe Zoldiana, Mâtnicu Mic (
Mutnık
), Sirbin (
Serbin
) sat în hotarele Gladnei
Române, Igaz între Firdena şi Româneşti, Valea Baniţei (
Panya
), Fârdea (
Firdena
)
şi Zolt
22
. Spre deosebire de
nahiya
Firdena, în
nahiya
Monostor (
Mănăştiur
)
câmpia pătrunde adânc în partea răsăriteană a Dealurilor Lipovei, fiind străbătută
de Bunea, Pădurani şi Topla, afluenţii cursului superior al Begăi. Situarea sa
geografică justifică existenţa numărului de 18 sate
23
consemnat de recenzori, care
nu diferă mult de cele 16 sate ale
nahiyei
Firdena. Şi în cazul
nahiyei
Mănăştiur
20
Ibidem
, p. 28.
21
Ibidem
.
22
P. Engel,
op. cit.
, p. 177.
23
Ibidem
, p. 181.