Istoria Banatului Otoman

128 / 350

127
întreprinse până în prezent au analizat aspectele fenomenului de condominium doar
în unităţile administrativ-militare ale Imperiului Otoman (vilayete), care s-au
constituit pe teritoriul fostului regat feudal ungar dispărut la Mohács203 .
De altfel geneza şi existenţa fenomenului de condominium s-au datorat acţiunii
convergente a unui complex de factori, care a fost înlesnită de incapacitatea
Imperiului Otoman de a-şi impune dominaţia exclusivă asupra Europei Centrale
atât prin repurtarea victoriei militare decisive, cât şi prin colonizarea sistematică a
teritoriilor cucerite. Incapacităţii militare şi demografice a Imperiului Otoman i s-au
mai adăugat în primul rând ignorarea voită a ocupaţiei otomane şi lupta neîntre-
ruptă purtată de nobilii şi funcţionarii unguri nu numai pentru menţinerea vechilor
structuri şi forme de guvernare, ci şi pentru îndeplinirea revendicărilor lor
sancţionate de legile dietale. În al doilea rând, extinderea politicii centralizatoare
promovată de Casa de Austria asupra unor teritorii din Ungaria a însemnat
deopotrivă legalizarea dependenţei fiscal duble a ţăranului atât faţă de stăpânul
otoman cât şi faţă de nobilul ungur, ca şi introducerea, în zonele ocupate de
Imperiul Otoman, a legilor şi decretelor în vigoare în „Sfântul Imperiu Romano-
German”. În aceste împrejurări, condominiul a dus în mod firesc la o divizare triplă
a exercitării puterii în zonele amintite, respectiv în domeniul fiscal, în cel
adminstrativ şi în cel judecătoresc204.
Din punct de vedere fiscal, stăpânul otoman al pământului a coexistat cu
vechiul proprietar, după cum nici introducerea sistemului administrativ-militar
otoman nu a putut anula funcţionarea comitatelor ungare, iar activitatea divanului
din Buda nu a neutralizat în vreun fel influenţa instituţiilor Habsburgilor, care s-au
prevalat de calitatea lor de regi ai Ungariei.
Totodată, fenomenul de condominium s-a manifestat şi în zonele limitrofe
vilayetelor de pe teritoriul fostului regat ungar dispărut la Mohács, în aşa-zisele
ţinuturi ale nimănui (no man’s land), care înlocuiau o frontieră bine delimitată între
otomani şi Habsburgi. În aceste ţinuturi, condominiul a dobândit, la fel ca în regiu-
nile de graniţă, un caracter fiscal pronunţat, dat fiind că administraţia otomană
asigura, în schimbul încasării impozitelor, protecţia aşezărilor omeneşti atacate de
cetele de soldaţi rătăcitori. Din acest punct de vedere, ea le-a considerat ca fiind o
parte a teritoriului său propriu205.
În regiunile de graniţă însă, populaţia a fost nevoită să-şi îndeplinească
obligaţiile fiscale atât faţă de autorităţile otomane cât şi faţă de cele din Ungaria
ocupată de Habsburgi datorită aplicării prevederilor tratatelor de pace, care stipulau
încasarea unei jumătăţi din cuantumul impozitului de către fiecare parte contrac-
203 K. Hegyi, op. cit., p. 593–603; G. Bayerle, Ottoman Tributes in Hungary According to
Sixteenth Century Tapu Registers of Novigrad, Mouton, p. 13–14; I. Hunyádi, Etude comparée des
sources fiscales turques et hongroises du XVIe siècle comme base de calcul de la population, în
„Turcica”, vol. XII, 1980, p. 128–141; Fr. Szakály, Magyar adóztatás a török hódoltságban,
Budapesta, 1981; C. Feneşan, L’origine du condominium osmano-transylvan, în „Revue des Etudes
Sud-est Européennes”, 1–2, 1990, p. 89–100; idem, Quelques aspects du condominium osmano-
transylvan au XVIIe siècle, în „Osmanlı Araştırmaları”, XII, 1991, p. 111–121.
204 K. Hegyi, op. cit., p. 593–594.
205 G. Bayerle, op. cit., p.13.