126
În condiţiile în care această
nahiye
a avut o suprafaţă şi un număr de aşezări
omeneşti mult mai mici decât fostele districte Fârdea şi Mănăştiur, recenzorii au
consemnat doar 235 bărbaţi adulţi, 93 unităţi fiscale (
hane
) împreună cu 465 persoane
şi un venit de 40.405 akçe. Admitem şi pentru
nahiya
Şuydıya un fenomen de
subînregistrare cel puţin pentru satele: Otije sau Valea Seliştea locuit de 7 bărbaţi
adulţi grupaţi în trei unităţi fiscale (
hane
) împreună cu alte 8 persoane şi Uliţa
(tc.
Moğıt
) în care s-au prezentat la recensământ 4 bărbaţi adulţi, provenind din
3 unităţi fiscale (
hane
), care au reunit 15 persoane.
Desfăşurat la un interval de 27 de ani de la ocuparea Banatului de câmpie de
către trupele vizirului Kara Ahmed paşa, recensământul din 1579 dovedeşte, pe de
o parte, supravieţuirea districtelor româneşti în
sandjakul
Timişoara iar, pe de altă
parte, capacitatea autorităţilor otomane de adaptare la realităţile concrete ale
teritoriilor cucerite. Păstrarea unor instituţii şi structuri administrative preotomane
caracterizează sistemul extrem de suplu al administraţiei otomane din Peninsula
Balcanică. Aceasta a fost calea obişnuită prin care autorităţile otomane au integrat
într-un sistem administrativ omogen un mozaic de regiuni şi populaţii, asigurând
totodată supravieţuirea unor instituţii şi structuri administrative româneşti, pe care
stăpânirea ungară nu le-a putut desfiinţa.
3. GRANIŢA MOBILĂ, CONDOMINIUL OSMANO-TRANSILVAN
ÎN BANAT ÎN SECOLELE XVI–XVII
CONDOMINIUL: TRĂSĂTURI GENERALE ŞI PARTICULARE
Condominiul a fost definit, în general, ca o împărţire a puterii, în diferitele ei
sfere de exercitare, între cuceritori şi cuceriţi
201
. Departe de a fi o practică curentă
în Imperiul Otoman, fenomenul amintit defineşte, pe de o parte, limita atinsă de
vitalitatea, respectiv de forţa sa de expansiune şi de colonizare, iar, pe de altă parte,
acea formă de apartenenţă la o comunitate, care se manifestă numai prin plata
dărilor. Fără îndoială că solidaritatea fiscal a asigurat posibilitatea dublei depen-
denţe, şi prin urmare apariţia fenomenului de condominium, propriu unor etape din
istoria marilor imperii. De pildă, confruntarea Bizanţului cu arabii a generat acest
fenomen în Cipru, Armenia şi Iberia ca o soluţie de compromis impusă nu numai
prin acorduri oficiale, dat fiind că arabii căutau să perceapă dări şi în afara lor
202
.
Un fenomen similar, caracterizat prin altă frecvenţă şi însemnătate, s-a
manifestat în timpul dominaţiei otomane în Europa Centrală. De-a lungul unui veac
şi jumătate dominaţia amintită s-a aflat sub semnul înfruntării continue, politice şi
militare, dintre Imperiul Otoman şi „Sfântul Imperiu Romano-German”. Cercetările
201
K. Hegyi,
Le Condominium hungaro-ottoman dans les eyalets hongrois
, în
Actes du
Premier Congrès international des études balkaniques et sud-est européennes
, vol. III, Sofia, 1969,
p. 593.
202
H. Ahrweiler,
La frontière et les frontières de Byzance en Orient
, în
Actes du XIV
e
Congrès
International des Etudes Byzantines
, vol. I, Bucureşti, 1974, p. 215.




