122 / 350
121
Mănăştiur şi Şudea au făcut parte din categoria districtelor neprivilegiate, amintite
de documentele emise în veacul al XV-lea
159
. În anul 1440, fraţii Hunyadi au fost
răsplătiţi cu dobândirea posesiei celor trei districte româneşti pentru faptele lor
deosebite de arme din vremea luptei împotriva otomanilor
160
.
Totodată confruntarea informaţiilor existente în condica detaliată (
defter-i
mufassal
) din 1579 cu cele furnizate de alte izvoare dovedesc identitatea, din punct
de vedere administrativ, a
nahiyelelor
Ferdiya, Monostor şi Şugya cu cele trei
districte omonime din epoca preotomană
161
. De altfel motivele preluării acestor
structuri administrative româneşti au fost de ordin geografic şi practic. Mai întâi
cele trei districte nu erau situate într-o zonă de graniţă, expusă distrugerilor
pricinuite de atacuri şi de incursiuni. De aceea nu a fost necesară schimbarea
hotarelor lor nici din considerente de ordin strategic şi nici în urma expansiunii
vilayetului
Timişoara. Apoi este vorba de amplasarea lor geografică pe cursul
superior al râului Bega şi al afluenţilor săi. Aşadar şi în cazul districtelor amintite,
autorităţile otomane au menţinut nu numai organizarea lor administrativă ci şi
numărul de sate existente în aceste
nahiyele
ale
sandjakului
Timişoara.
Înscris în condica de recensământ din 1579 ca
nahiya
Ferdiya sau Furdiya
162
,
districtul românesc a fost alcătuit dintr-un număr de 16 sate situate în bazinul
superior şi mijlociu al râului Gladna, afluentul Begăi, după cum urmează:
1.
Satul Drăgşineşti (tc
. Drağışineşt
) la nord-vest de Gladna Română:
18 bărbaţi adulţi, 6
hane
(unităţi fiscale) cu 30 persoane, venit 3.665 akçe.
2.
Satul Româneşti (tc.
Rumuneşt
) în apropiere de Hăuzeşti: 6 bărbaţi adulţi,
2
hane
cu 10 persoane, venit 1.500 akçe
163
.
3.
Satul Prodăneşti (tc.
Prodaneşt
), Prodánfalva, dispărut, situat la nord-est de
Gladna Română: 31 bărbaţi adulţi, 14
hane
cu 70 persoane, venit 4.140 akçe
164
.
4.
Satul Boglyest, Boglyfalva (tc.
Boğoleşt
), dispărut, aflat lângă Fârdea:
12 bărbaţi adulţi, 4
hane
cu 20 persoane, venit 1.952 akçe.
5.
Satul Gladna Română (tc.
Mala-Gladınça
): 2 bărbaţi adulţi, 1
hane
cu
5 persoane, venit 295 akçe
165
.
6.
Satul Bruşeşti (tc.
Breşest
) situat între Barna şi Hăuzeşti: 31 bărbaţi adulţi,
8
hane
cu 40 persoane, venit 3.220 akçe.
7.
Satul Cărămida (tc.
Çeremida
), azi dispărut, păstrat în memoria colectivă
de toponimul Dealul Cărămida în hotarul satului Zolt: 13 bărbaţi adulţi,
5
hane
cu 25 persoane, venit 2.280 akçe
166
.
159
V. Motogna,
Contribuţii la istoria românilor bănăţeni în evul mediu. Districtele româneşti
în Banatul de altă dată. Studii istorice
, vol. I, Timişoara, 1944, p. 17; V. Achim,
op. cit
., p. 28, 32.
160
I. Pataki,
Domeniul cetăţii Hunedoara la începutul secolului al XVI-lea. Studiu şi documente
,
Bucureşti, 1973, p. XIV.
161
T. Halasi-Kun,
Haram County
..., p. 29;
The Rumanians of Districti
..., p. 252, 253; idem,
Serbians and Rumanians
..., p. 125.
162
T. Halasi-Kun,
The Rumanians of Districtus Volahalis Tverd
, p. 123; V. Achim,
Districtele
medievale româneşti de pe valea superioară a Begheiului
, în „Anuarul Institutului de Istorie Cluj-
Napoca, XXX, 1990–1991, p. 28.
163
T. Halasi-Kun,
op. cit. loc. cit
.
164
Ibidem
, p. 124.
165
Ibidem
, p. 125.
166
Ibidem
, p. 126.