299
funerare şi votive, mai ales. Procesul lor de integrare culturală la nivelul provinciei
se manifestă de timpuriu după acordarea cetăţeniei romane de către Hadrian.
Ultimul grup trebuia să aparţină unităţii de mauri stabiliţi în vremea lui
Antoninus Pius, la Tibiscum. Dar despre aceste elemente etnice nu deţinem nici un
fel de informaţii până în prezent.
La această populaţie prezentă în aşezarea de pe malul stâng al Timişului
deocamdată în cca. 17 clădiri identificate arheologic, se adaugă o componentă locală,
dacică, caracterizată mai ales prin materialul arheologic constând din
ceramică
lucrată cu mâna
, descoperit în mai toate locuinţele dezvelite. Aşezarea locală se
află pe malul drept al râului de-a lungul drumului imperial Dierna–Tibiscum, unde
se pare că s-au aşezat şi o elemente orientale identificate epigrafic
1584
, interesate
economic de relaţiile cu centrele mari de la Ulpia Traiana şi Apulum sau, dimpotrivă,
din afara provinciei.
Integrarea culturală a populaţiei de la Tibiscum în mediul provincial roman
s-a făcut treptat, prin pătrunderea unor veterani în elitele urbane de la Ulpia Traiana,
Apulum, prin accederea la calitatea de magistraţi atestaţi, epigrafic ca
decuriones
sau
augustales
.
Situaţia demografică constatată epigrafic sau arheologic în sud-vestul Daciei
se integrează în aceşti parametri. Aşezări rurale dacice precum Criciova sau
Grădinari, identificate doar prin sondaje arheologice sunt datate pe baza inventarului,
începând cu secolul al III-lea. Trebuie să menţionăm faptul că şi cercetările
arheologice au un caracter aleatoriu, de abia în ultimii ani săpăturile arheologice
preventive au contribuit la evidenţierea unor noi puncte în acest sens.
Caracterul civilizaţiei romane în acest spaţiu demonstrează efortul de integrare a
arealului locuit în lumea romană, lucru sesizat începând cu interesul deosebit de a
asigura căile de comunicaţie corespunzătoare, alături de amenajări menite să înde-
plinească condiţii adecvate pentru locuire populaţiei. Pe teritoriul provinciei s-au
stabilit grupuri etnice care, alături de populaţia indigenă, dacică, au reprezentat
elementele care au propulsat viaţa economică sub toate aspectele ei
1585
.
Spaţiul de câmpie a Banatului aflat la vest de valul median în
barbaricum
este caracterizat prin două zone distincte. Prima zonă
limitrofă Dunării
în preajma
Moesiei Superior aflată parţial sub controlul acestei provincii în care s-au constatat
elemente romane pregnante, importuri nu numai de produse, bijuterii dar, probabil,
s-a constatat şi pătrunderea unor influenţe romane spirituale, cum ar fi acceptarea
„Obolului lui Charon”, moneda depusă în inventarul funerar; nu putem exclude nici
posibilitatea trecerii la ritualul de inhumaţie de la cel de incineraţie pentru comu-
nităţile locale indigene (celţi, daci etc.). Ne referim în special la descoperirile de la
Pancevo
1586
, Vrsac
1587
etc.
1584
Vezi IDR, III, 1, inscripţiile provenind de la Tibiscum cunoscute şi discutate în literatura
de specialitate.
1585
Ardevan 2011, p. 192–199.
1586
Batistić-Popadić, 1984–1985, p. 62–63.
1587
Simovlević 1957, p. 57.




