244 / 530
243
apropiată de cuptor s-au recuperat cca. 145 kg de fragmente de turte din fier, zgură etc.
Totodată s-au descoperit si unele anexe sub forma unei platforme şi a două gropi
(150 × 30 × 120 cm; 250 × 100 × 150 cm) cu numeroase reziduuri de la demolarea
pereţilor instalaţiilor de reducere a fierului.
Datarea este apreciată de O. Bozu în secolele III–IV
1298
.
2. Berzovia
în punctul
Pătruene
, lângă un braţ mort al râului Bârzava s-a
conturat o porţiune dintr-o instalaţie de reducere a minereului de fier (cca. 60 cm),
iar în sat în dreptul casei nr. 193, cu ocazia săpării unor şanţuri au fost dezvelite
alte două mici cuptoare de redus minereu de fier (la unul din acestea se precizează
dimensiunile: diametru exterior: 1,00 m, diametru interior: 0,70 m; cu pereţii
păstraţi până la o înălţime de 0, 15 m şi o grosime de 20 cm). Datarea este atribuită
secolelor III–IV
1299
.
Analiza asupra reziduurilor metalifere efectuate de prof. E. Stoicovici (Univ.
din Cluj), provenind de la Şoşdea, Gherteniş şi Berzovia, a stabilit că sursa principală
de minereu utilizată a fost magnetitul (Fe
2
O
4
) din zona Ocna de Fier
1300
.
3.
La
Fizeş
(jud. Caraş-Severin) în locul numit „Dâmbul Izvor”, a fost
descoperit un cuptor rotund de redus minereu de fier
1301
, cu diametrul exterior de
0,75 m, iar cel interior de 0,45 m, înălţimea păstrată de 0,85 cm. În jurul instalaţiei
s-au descoperit bucăţi de zgură, bulgări de var, cărbune, fragmente de tuburi suflante.
O bucată de lut în formă de semi disc acoperea deschiderea gurii cuptorului.
4.
Pe dealul „Cioara” de la
Reşiţa
a fost descoperit un alt cuptor de redus
minereu de fier. În catalogul muzeului din Reşiţa se păstrează două tuburi suflante
ce provin de la acest atelier
1302
. Informaţii despre această instalaţie nu deţinem în afara
analizelor întreprinse de E. Stoicovici, care a stabilit că minereul pentru cele trei
cuptoare de la Şoşdea, Fizeş şi Reşiţa, provine de la minele din Ocna de Fier, în
principal.
5–12.
Alte instalaţii de reducere a minereului de fier au fost constatate prin
cercetări de teren la:
Berzovia
(jud. Caraş-Severin), în punctele: „Stoicoane” şi
Pătruene”
1303
,
Gherteniş
(jud. Caraş-Severin), în punctele „Goru”, „Făitanu Mare”,
„Zaton”, „Glegesant”, „Rovină”, „Ogaşul Haiducilor”
1304
,
Ilidia
(jud. Caraş-Severin)
în punctul „Funii
1305
,
Topleţ
(jud. Caraş-Severin)
1306
,
Gătaia
(jud. Timiş)
1307
,
Jabăr
(jud. Timiş)
1308
,
Silagiu
(jud. Timiş)
1309
,
Şipet
(jud. Timiş)
1310
etc.
1298
Bozu 2012, p. 158.
1299
Bozu 2012, p. 158–159.
1300
Stoicovici 1981, p. 174–175.
1301
Iaroslavschi, Petrovszky 1974, p. 147–155.
1302
Ţeicu 1983–1992, p. 96; Bozu 2008, nr. 514–515.
1303
Ţeicu 1999–2000, p. 451–469.
1304
Bozu 1990, p. 147–159.
1305
Ţeicu 1987, p. 330–333.
1306
Benea 1996, catalog, p. 295. În apropierea acestei aşezări de Mehadia a fost descoperită o
instalaţie de reducere a minereului de fier în aşezarea civilă fiind datată în secolul IV.
1307
Benea 1996, catalog, p. 254–258, nr. 72 (8 aşezări).
1308
Benea 1996, catalog nr. 93.
1309
Benea 1996, catalog, p. 287, nr. 159. Numărul aşezărilor cu urme de reducere a minereului
de fier pe teritoriul Banatului se ridică la 78.
1310
Benea 1996, nr. 166.