192 / 530
191
În secolul al III-lea, legiunea este documentată şi epigrafic în acest spaţiu.
Intervenţia legiunii reprezintă o situaţie de moment, dar în deceniile ce vor urma,
se va extinde asupra întregii zone sud-carpatice.
În
concluzie
, domnia lui Antoninus Pius marchează începutul unor atacuri
barbare în principal ale dacilor liberi, asupra provinciei, care vor afecta şi sectorul
său de sud-vest.
Acest lucru va determina aducerea unui număr redus de trupe în provincie,
cum ar fi contingentul de călăreţi mauri, care trebuia să compenseze retragerea
celor 11 trupe auxiliare din Dacia în Moesia Superior şi a altor două trupe în
Moesia Inferior.
După respingerea atacurilor barbare după anul 160–161,
cohors V Gallorum
apare menţionată din nou în armata Daciei Romane, deşi mult mai târziu este
amintită în diploma din anul 179
1025
.
Pe linia defensivă de vest,
Arcidava
rămâne cu un efectiv de 1000 de soldaţi
din cohors I Vindelicorum în cele două castre de aici, iar la
Berzobis
presupunem
staţionarea unei unităţi auxiliare ale cărei ştampile se abreviază sub forma
PCH
,
deşi nu deţinem alte informaţii în acest sens
1026
. În orice caz, ştampila PCH este
singura cunoscută la Berzobis în afara celor ale legiunii a IIII-a Flavia Felix.
Presupunem că aceasta ar fi
cohors III Gallorum Pannonica
deşi între ştampila
menţionată şi unitate nu se poate face nici o legătură.
Dar în centrul Banatului se menţin în funcţiune castrele de la
Praetorium
(Mehadia) (
cohors VIII Raetorum
),
Ad Pannonios
(Teregova) (
cohors VIII Raetorum
)
şi
Tibiscum
(
cohors I Thracum Sag = cohors I Sagittariorum(?), numerus
Palmyrenorum Tibiscensium, numerus Maurorum Tibiscensium
), pe Mureş,
Micia
(
ala I Hispanorum Campagonum, cohors II Flavia Commagenorum, numerus
Maurorum Miciensium
),
Bulci
(
vexillatio
din
legio XIII Gemina
), cu o extindere
spre vest de puncte fortificate pe malul de sud al Mureşului, la
Sânnicolaul Mare,
Cenad
, cu detaşamente din legiunea a XIII Gemina.
Se constată mici modificări pe linia defensivă de interior Dierna–Tibiscum,
prin aducerea lui
cohors III Delmatarum
la
Mehadia
şi transferarea lui
cohors VIII
Raetorum
la
Teregova
. Din cohors III Delmatarum un detaşament va fi trimis la
Moldova Nouă
, probabil
pentru paza exploatărilor miniere.
Atacurile dacilor liberi au premers evenimentele majore ce vor izbucni cu
ocazia războaielor marcomanice în anul 167. Dacia va fi direct implicată în aceste
evenimente, iar dificultăţile din sectorul de sud-vest vor duce la unirea celor două
provincii Moesia Superior şi Dacia.
1025
ILD 46.
1026
Sediul ei rămâne necunoscut, trupa apare menţionată şi în diplomele din anii 137, 179 din
Dacia. Poziţia ei topografică în diploma din anul 179, de pildă, este următoarea: coh. II Gallorum
Pannonica (7) sediu necunoscut, în ordine, celelalte trupe din sector sunt castrele de la:
Pojejena
(cohors V Gallorum (4)),
Tibiscum
(
cohors I Thracum sagittariorum
(?)(5),
sediu necunoscut
–
cohors I Ubiorum
(6),
sediu necunoscut
coh.
II Gallorum Pannonica
(7),
Vărădia
cu
cohors I
Vindelicorum
(8),
Teregova
,
cohors VIII Raetorum
(9),
Drobeta
,
cohors III Campestris
(10)
dovedesc staţionarea ei în sud-vestul Daciei Romane.
Cohors II Gallorum Pannnonica
ar putea să-şi
aibă sediul în acest castru.