188 / 530
187
Dacia Superior:
I Thacum Syriaca
şi alta din Dacia inferior
I Bracaraugusta-
norum
989
. La scurt timp, unităţile cohors I Thracum Syriaca şi I Bracaraugustanorum
vor reveni în Dacia Inferior: prima la
Acidava
(Enoşeşti), alta la Breţcu unde trupa este
atestată între anii 168–170 pe baza unei inscripţii
990
. O a treia unitate retrasă a fost
cohors IV Cypria trimisă în războiul cu sciţii din nordul Marii Negre, de unde nu
va mai reveni în provincia Dacia
991
.
Trupe retrase din Dacia în Moesia Inferior
Denumirea trupei Sediu de
staţionare Menţiuni
Staţionare în
Moes. Inf.
Staţionare
în Dacia
Anul
127
Anul
157
Coh. I
Bracaraugustanorum
130
(IDRE, II,
473
7–7a)
140
IDR, I,
113
146, Olt. 13,
2001, p. 69.
154
IDR, I,
17
Nu se ştie
Anii 168–170
Breţcu (Dacia),
CIL, VIII, 9368
Cohors I
Thracum Syriaca
Acidava
(Enoşeşti)
110 (IDR,
I, 2)
Nu se cunoaşte
(după Traian)
AE,
1997,
1780.
RMD,
50
În sfârşit, o diplomă militară a Moesiei Superior din timpul lui Antoninus
Pius menţionează şi aducerea unei unităţii neregulate de
Mauri equites et pedites
992
.
O unitate similară însoţită de
vexillarii Africae et Mauretaniae Caesariensis
ajunge
şi în Dacia Superior, ceea ce denotă o încercare de întărire a efectivelor militare din
cele trei provincii dacice
993
.
În anii 155–157/158, are loc un al doilea atac masiv al dacilor liberi asupra
Daciei romane. Şi de data aceasta, se pare că atacurile dacilor au pornit din Moldova,
lucru dovedit de concentrarea unor depozite monetare în partea de est a provinciei.
Evenimentele au avut loc în timpul legatului Daciei Superior,
M. Statius Priscus
994
.
Două inscripţii ridicate în timpul acestui legat al Daciei Superior au fost puse în
legătură cu anumite evenimente militare
995
. La Apulum, a fost invocată, în anul
158, divinitatea supremă sub forma
I.O.M
.
pro salute Imperii Romanii et virtute
legionis XIII Geminae
996
, ceea ce evidenţiază participarea la aceste evenimente a
unităţii de bază a provinciei, alături de un număr mare de auxilii prezente în mai
multe diplome militare emise după încheierea războiului cu barbarii. Trei diplome
militare datând din anii 13 decembrie 157 (
Tibiscum
), 8 iulie 158 (Cristeşti) şi cea
de la Domaşnea, din 27 septembrie 159 (?)
997
, ar putea fi urmarea încheierii unor
989
Weiss, 1999, p. 279–286.
990
Petolescu 2002, p. 85–86.
991
Petolescu 2002, p. 102.
992
CIL, XVI, 114.
993
Vezi diploma de la Cristeşti, din 8 iulie 158 (IDR, I, 16).
994
Thomasson 1977, p. 38; Piso, 1993, p. 66–73.
995
IDR, III, 5, 185; IDR, III, 3, 276.
996
IDR, III, 5, 185.
997
IDR, I, 15, 16, 17; pentru diploma de la Domaşnea C. C. Petolescu propune mai nou o altă
datare respectiv anul 154 (Petolescu 2000, p. 306–307).