195
Acţiunile militare ale lui M. Claudius Fronto în provincia Dacia au echilibrat
oarecum situaţia. Nu ştim unde au avut loc acţiuni militare, dar la scurt timp
consularul s-a văzut pus în situaţia să întreprindă cu forţele militare ale celor două
provincii o campanie în afara Daciei, care de altfel, va duce la moartea sa, în anul
170
1043
.
Acest moment aduce schimbări substanţiale în „…colaborarea militară a
celor două provincii Moesia Superior şi Dacia, prin aducerea în principal a unor
vexillaţii de legiune din sudul Dunării pentru întărirea în primul rând a alinia-
mentului Dunării de la Banatska Palanka, Pojejena, Moldova Nouă (paza minelor),
Gornea, Drobeta. În toate aceste centre au staţionat detaşamente din legiunea a
VII-a Claudia”
1044
.
Pentru populaţiile barbare din vestul Daciei, respectiv sarmaţii iazigi, pacea
cu Imperiul se va încheia în anul 175, cu prevederi extrem de aspre
1045
. Cea mai
importantă interdicţie impusă iazigilor priveşte navigaţia pe Dunăre, nemaipu-
tându-se apropia de aşezările romane de pe malul Dunării şi, mai ales, să ocupe
insulele de pe fluviu. Este vorba de ostrovurile de pe Dunăre, între provinciile
Moesia Superior şi Dacia, de unde, în timpul războaielor, atacau castrele, aşezările
sau chiar corăbiile romane de pe fluviu. În orice caz, barbarii nu mai puteau
participa la târguri organizate în interiorul Imperiului, ci doar în
barbaricum
şi aici
numai sub supravegherea armatei romane.
O informaţie din Dio Cassius (LXXI, 19) stipulează faptul că trecerea
iazigilor prin provincia Dacia la sarmaţii roxolani era posibilă doar cu aprobarea
guvernatorului provinciei, ceea ce însemna o înrăutăţire a situaţiei faţă de perioada
anterioară începerii conflictelor din 167, când, deducem, nu existau astfel de
condiţii restrictive.
Pe lângă detaşamente din legiunea a VII-a Claudia, aduse probabil în timpul
guvernării lui Fronto, se constată acum extinderea unor puncte fortificate pe malul
de sud al Mureşului, aparţinând legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, care
depăşesc spre vest linia mediană a valului apropiindu-se de vărsarea Mureşului în
Tisa. Ele ar fi următoarele:
Cladova (jud. Arad
)
1046
,
Sânnicolaul Mare
,
Cenad
(jud. Timiş)
,
Srpski Krstur (Serbia)
1047
.
În sectorul Mureşului Inferior din punct de vedere tipologic se constată
prezenţa unui număr redus de tipuri de ştampile aparţinând legiunii a XIII Gemina.
Ele se împart după cum urmează
1048
:
1. Ştampile ale legiunii a XIII-a Gemina sunt prezente la
Cenad
şi, într-o
singura variantă la
Bulci
. Numele legiunii este abreviat astfel: G, GE, GEM, GEN.
Nu se cunosc elemente de datare în acest caz, de aceea este cuprinsă într-un
răstimp larg denumit secolele II–III
1049
.
1043
Piso 1993, p. 97–102.
1044
Vezi Benea 1983, cu toată bibliografia.
1045
Dio Cassius LXXI, 16.
1046
Vezi mai sus Hügel 1996, passim.
1047
IDR, III, 1, 279.
1048
Benea 2012, passim.
1049
IDR, III, 1, p. 247–248, respectiv p. 242.




