360 / 414
360
Constantin Hagi Popp – 362 mape, 143797 do-
cumente şi 410 registre”.
În perioada 2006-2014, prin grija
Secretarului general P.I. Otiman, s-au făcut
investiții fără precedent în Academia Română a
ultimilor 50 de ani, în valoare totală de 233,4
mil. lei, din care 92,2 mil. lei de la bugetul
statului, 97,3 mil. lei din proiecte de cercetare,
44,0 mil. lei din fonduri europene nerambursa-
bile, 13,0 mil. lei din veniturile agricole și silvi-
ce. Investițiile efectuate de Academia Română
au avut ca destinație achiziționarea de aparatu-
ră modernă de cercetare, computere, construc-
ții noi, extinderi și reabilitări la sediul central al
Academiei Române, la filialele din Cluj, Iași și
Timișoara, la Institutul de Cercetări de Biologie
și Institutul de Biologie Celulară din București,
Institutul Petre Poni din Iași, Centrul de
Cercetări de la General Berthelot-Hațeg,
Spitalul „Elias” și Centrul Medical de Diagnostic
ale Academiei Române.
Activitatea acad. P.I. Otiman în peri-
oada 2006-2014 a fost sintetizată într-o carte
de excepție
„Proiecte și teme academice.
Retrospectivă 2006-2014”
(Editura Academiei
Române, 2014, 585 p.).
În domeniul recuperării patrimoniu-
lui Academiei Române, activitatea acad. P.I.
numismatică (transferată la Muzeul Naţional de
Istorie şi parţial retrocedată de curând Academiei
Române (2011)), nu a fost o măsură aplicată ni-
ciunei alte biblioteci din România şi nici muzeelor
deţinătoare de documente istorice sau de colecţii
numismatice. Aceste fapte ne îndreptăţesc, din
nou, să afirmăm că ţinta raptului comunist era
îndreptată împotriva Academiei Române.
Încă de la înfiinţarea Societăţii Academice
Române, membrii acesteia au gândit ca în
structura Bibliotecii Academiei să existe colecţii
speciale care să adune manuscrise, documente is-
torice, cărţi româneşti vechi, piese numismatice,
medalii, piese filatelice, gravuri şi desene, foto-
grafii, hărţi şi atlase, note muzicale şi discuri,
afişe, proclamaţii, toate acestea pentru a fi puse
la îndemâna cercetătorilor, după modelul mari-
lor biblioteci europene. Toate acestea împreună
şi fiecare în parte, organizate ca fonduri de sine
stătătoare, sunt colecţii de studiu şi nu fonduri
arhivistice sau de muzeu.
Biblioteca Academiei Române nu a în-
străinat niciodată materiale din colecţiile sale,
cu excepţia perioadei de război, când o parte din
colecţiile de manuscrise, documente istorice şi co-
lecţia numismatică au fost duse la Moscova spre
păstrare şi de unde, într-adevăr, câteva piese nu
s-au mai întors.
În baza Legii Bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, Biblioteca Academiei Române este bi-
bliotecă de drept public cu personalitate juridică şi
statut de bibliotecă naţională, care funcţionează în
structura şi în subordinea Academiei,
considerente
care au condus Biroul Prezidiului, în actuala
legislatură (2010-2014), să iniţieze acţiuni şi
acte normative de recuperare a patrimoniului
cel mai important al Tezaurului Academiei
Române: colecţia de documente istorice.
Prin Legea 189/2010 privind retroce-
darea către Biblioteca Academiei Române a
documentelor istorice reţinute în mod abuziv
la Arhivele Naţionale, iniţiată de conduce-
rea actuală a Academiei Române (manda-
tul 2010-2014) şi a Bibliotecii Academiei
Române, începând cu data de 10 ianuarie
2011 s-a procedat la recuperarea documen-
telor istorice şi aşezarea acestora la locul lor
firesc, de unde au plecat.
Componenţa colecţiei de documente isto-
rice recuperate este următoarea: 345052 docu-
mente istorice, constituite în 1996 de pachete;
Documente istorice peceţi – 610; Documente
istorice suluri – 172; Arhiva Casei Comerciale