Background Image
Previous Page  364 / 414 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 364 / 414 Next Page
Page Background

364

favorabile activităţilor economice neagricole, un

mediu intact şi un peisaj îngrijit.

Noua filosofie trebuie, de asemenea,

să se fundamenteze pe concepţii de dezvolta-

re locală globală durabilă şi sustenabilă, care

presupune atât o componentă rurală solidă, cât

şi o componentă agricolă (sau silvică, după caz)

importantă. Problematica dezvoltării rurale

locale globale durabile constituie chintesenţa

politicilor economice şi sociale ale dezvoltării

comunităţilor locale (rurale) într-un ansamblu

armonios.

Dezvoltarea rurală în România – opţi-

uni pe termen mediu şi lung

– se prezintă o

serie de puncte de vedere personale. Prezervarea

caracterului privat-familial al exploataţiilor

agricole este o problemă importantă pentru

fiinţa naţională a României. Sunt prezentate

politici şi soluţii de susţinere a evoluţiei acestui

tip de exploataţie agricolă, calculaţii globale cu

privire la mijloacele financiare necesare pentru

înjghebarea, consolidarea şi dezvoltarea ferme-

lor privat-familiale româneşti.

Prin această lucrare se încearcă a se da

răspuns la o serie de întrebări, cum sunt:

• ce fel de agricultură trebuie să facă

România, pentru ce fel de viitor social şi econo-

mic al ţării?

• ce fel de agricultură, pentru ce fel de

mediu înconjurător?

• ce fel de agricultură, pentru ce fel de

dezvoltare rurală?

• ce fel de structuri agricole, pentru a le

face comparabile şi competitive cu cele vest-euro-

pene?

• ce fel de politici agrare trebuie să

promoveze România pentru a deveni compatibile

cu cele din Uniunea Europeană?

P.I. Otiman, ca şi magistrul său, prof.

Mihai Lazăr, consideră că

o mai bună cunoaştere

a satului şi spaţiului rural în ansamblu şi o rezol-

vare adecvată a problemelor sale capitale, dacă

nu s-au putut face până acum, este imperativul

prezentului şi viitorului. Mai ales problemele

economice şi sociale, îndeosebi chestiunea sără-

ciei rurale, cer urgente soluţii pentru rezolvarea

lor. Creşterea venitului pe locuitorul agricol, a

aportului agriculturii la formarea PIB şi a expor-

tului românesc, soluţionarea debuşeelor rurale

pentru surplusul de forţă de muncă agricolă,

ar contribui la ameliorarea situaţiei economice

a populaţiei ţărăneşti, la redresarea economiei

generale a ţării

18

.

O nouă carte a lui P.I. Otiman este o

sinteză a cercetărilor şi studiilor întreprin-

se într-o perioadă mai lungă de un deceniu,

precum şi a cărţilor pe care autorul le-a scris în

ultimii ani. Participarea sa în mai multe echipe

naţionale sau internaţionale de cercetare ştiin-

ţifică, la congrese, conferinţe şi simpozioane

în ţară şi străinătate în domeniul restructurării

agriculturii şi dezvoltării rurale, călătoriile de

studii, documentare şi informare, activitatea ca

senator al României şi preşedinte al Comisiei

de agricultură, industrie alimentară şi silvicul-

tură, i-au conferit posibilitatea de a cunoaşte

îndeaproape, din interior, marea problematică a

reformei în agricultură.

Activitatea ştiinţifică

a profesorului

P.I. Otiman, după titularizarea sa în Academia

Română, este remarcabilă, fiind axată, cu precă-

dere, spre cercetări de dezvoltare rurală, fiind

concretizată în lucrări proprii sau scrise împreu-

nă cu colaboratorii săi din ţară şi străinătate.

19-27

Acad, P.I. Otiman iniţiază şi coordo-

nează proiectul

„Conservarea geo şi biodiversi-

tăţii şi dezvoltarea durabilă în Ţara Haţegului

– Retezat”

(proiect finanţat prin mecanismul

financiar al spaţiului european, în sumă de

2 mil. euro), lucrare de mare valoare ştiinţifică

(fiind premiată de Academia Română în anul

2012) şi întindere impresionantă (circa 2200

pag).

28-34

Cercetarea ştiinţifică din perioada

2007-2014, ani în care a coordonat activitatea

Institutului de Economie Agrară al Academiei

Române, în calitate de director, a fost axată pe

problematica definirii căilor şi alternativelor de

evoluţie a agriculturii României postaderare la

UE şi strategiile de dezvoltare durabilă a secto-

rului agroalimentar românesc pe termen lung

– orizont 2030.

35-39

Ca om de știință cea mai bună caracte-

rizare îi este făcută de colaboratoarea sa, prof.

Elena Badea:

„Un om cu o dimensiune profesio-

nală impresionantă. Un om de aleasă ţinută inte-

lectuală. Şi nu în ultimul rând, un om de mare

ţinută morală, care a traversat cu o demnitate

neştirbită toate momentele cu care ne-a confrun-

tat istoria ultimei jumătăţi a secolului trecut.

Numai ataşamentul său faţă de locurile natale

şi de instituţia pe care o conduce, pasiunea de

dascăl, formator de adevăraţi profesionişti, de

oameni, şi verticalitatea sa deosebită au făcut să

rămână cu noi, în fruntea noastră, deşi anver-

gura sa l-ar fi autorizat să acceadă la funcţii