356
şi la numeroase parteneriate internaţionale.
Universitatea a realizat contacte internaţionale
majore, organizând la Timişoara, încă în martie
1991, primele reuniuni științifice europene,
sub egida Consiliului Europei, întruniri care
au marcat debutul internaţional al instituţiei,
considerată, în acel moment, printre puţinele
universităţi cu atmosferă democratică şi cu
vocaţie europeană din România.
Pentru creşterea calităţii procesului
didactic şi ştiinţific, rectorul P.I. Otiman s-a
preocupat de îmbunătățirea resurselor
umane ale universităţii
, înţelegând, prin
aceasta, calitatea profesională a personalului
didactic, afirmarea acestuia prin performanţă
ştiinţifică, competitivitate naţională şi inter-
naţională, precum şi calitatea managerială şi
executivă a personalului economic şi adminis-
trativ. În concepția sa, resursele umane au mare
importanţă în competiţia europeană, fapt ce l-a
determinat să faciliteze unui număr important
de cadre didactice de vârstă tânără şi medie,
participarea în numeroase proiecte interna-
ţionale prin stagii de pregătire în laboratoare
performante din lume, aceștia validându-şi,
astfel, calităţile didactice şi ştiinţifice, aducând,
totodată, prestigiu universităţii. Ca răspuns
al performanţei în această perioadă,
cadrele
didactice din USAMVB Timișoara au câşti-
gat 11 premii ale Academiei Române, două
premii Opera Omnia, precum şi multe premii
internaţionale semnificative.
Drept corolar al
activităţii ştiinţifice,
în clasamentele CNCSIS
din anii 2002, 2003, universitatea s-a clasat,
de fiecare dată, pe primul loc.
S-a realizat, printr-un proiect major
finanţat de Banca Mondială şi compania
Monsanto,
singurul laborator de transfer de
gene pentru modificarea genetică a soiuri-
lor de cartof
din România şi printre puţinele
din Europa Centrală şi de Est, unde s-a reali-
zat, pentru prima dată în România, transferul
genei Bt (pentru rezistenţă la atacul gândacului
din Colorado), adică modificarea genetică a
două soiuri de cartofi.
Conştient de necesitatea modernizării
şi extinderii bazei didactice, ştiinţifice şi de
extensiune, rectorul P.I. Otiman s-a preocu-
pat
constant şi permanent de dezvoltarea
materială a universităţii
. În condiţiile recon-
stituirii proprietăţilor, conform Legii fondului
funciar, universitatea nu numai că nu a pierdut
din suprafaţa agricolă, ci a redobândit peste
1.000 ha, la Timişoara – km 6, Voiteni, Teremia,
Caransebeş, Lugoj – Herendeşti şi Sânnicolau
Mare, fondul funciar al universităţii ajungând la
3.000 ha, la predarea mandatului în decembrie
2004, punând, în acest fel, bazele didactice la
Şcoala de Agricultură din Voiteni şi transforma-
rea acesteia în şcoală europeană pentru fermi-
eri, precum și baze de cercetare la Staţiunea de
dezvoltare pomicolă de la Caransebeş, la pepi-
nierele pomicole din Lugoj şi Sânnicolau Mare,
la plantaţiile pomicole de la Herendeşti şi Brebu
şi platforma agroindustrială de la km 6.
Rectorul P.I. Otiman a înfiinţat în
universitate, pentru prima dată în România,
domenii noi ca
Ingineria genetică, Ingineria
mediului agricol, Tehnologia produselor
agroalimentare, Extracte şi aditivi alimen-
tari, Controlul calităţii produselor alimen-
tare, Peisagistica, Managementul dezvoltării
rurale, Silvicultura
etc. Drept consecinţă a
acestei concepţii de dezvoltare academică,
USAMV Timișoara a devenit în România
liderul
de necontestat al reformei învăţământului
agroalimentar.
Ca rector al Universităţii de Ştiinţe
Agricole a Banatului, timp de 15 ani, de la înce-
putul anului 1990 şi până la sfârșitul anului
2004, prof. P.I. Otiman a avut contribuţii
substanţiale în modernizarea şi compatibiliza-
rea învăţământului superior agroalimentar şi
a cercetării ştiinţifice din România cu cele din
Uniunea Europeană.
A dat în folosinţă la noua Facultate de
Tehnologii Alimentare două corpuri, în cea mai
mare investiţie a Universității, a treia ca valoare
şi suprafaţă desfăşurată realizată după 1990
în ţară. În mandatul său, s-au realizat impor-
tante modernizări ale amfiteatrelor, spaţiilor
de învăţământ de la ID, laboratoarele aferente
Silviculturii şi Peisagisticii, heleşteele, labora-
toarele, câmpurile floricole şi dendrologice de la
S.T.N. etc. A cumpărat suprafaţa de 10.000 mp,
într-un cadru mirific, la Muntele Semenic – Trei
Ape, pentru construcţia viitoarei Cabane Silvice
şi pentru Agroturism montan. A reabilitat trei
din patru cămine, oferind condiţii decente de
locuit pentru studenţi. Lucrările desfăşurate la
cele trei cămine au depăşit suma de 10 miliar-
de lei, concretizată în modernizarea grupurilor
sanitare, dotarea cu mobilier şi lenjerie nouă,
mochetă şi tâmplărie cu geamuri termopan,
conectarea la reţeaua de cablu TV şi Internet.
S-a amenajat clubul studenţilor în suprafaţă de




