359 / 414
359
Prezidiului Academiei Române, ca Secretar
general în perioada 2006-2014, precum și
la nivelul Filialei Timișoara în perioadele
2003‑2006 și din 2014 până în prezent, în cali-
tate de președinte.
Preocupările manageriale ale acad. P.I.
Otiman au fost orientate, cu precădere, spre
îmbunătățirea finanțării; realizarea de investiții
noi; îmbunătățirea salarizării personalului de
cercetare și administrativ; reluarea concursuri-
lor pentru ocuparea posturilor de cercetători;
recuperarea, reabilitarea și utilizarea patrimo-
niului istoric și cultural, funciar agricol și silvic,
imobiliar și financiar al Academiei Române. Un
rol fundamental a avut acad. P.I. Otiman ca
Secretar general în recuperarea patrimoniului
istoric, cultural și artistic al Academiei Române.
Iată cum descrie prof. Otiman episodul drama-
tic al devalizării Bibliotecii Academiei Române
și cel al luptei pentru recuperare
7
:
„Despre
anii de mare restrişte pe care i-a traversat
Academia Română, odată cu transformarea
sa în Academia R. P. R., marele filosof român
Constantin Rădulescu-Motru, el însuşi exclus
din noua Academie, nota în Jurnalul său la 17
aprilie 1949: „Traian Săvulescu rămâne la preşe-
dinţia Academiei R. P. R. ca exponent al politicii
guvernului, adică ca exponent al politicii bolşe-
vice. Iată, dar, unde a ajuns Academia Română
de altădată. Să sprijine politica bolşevică iar
nu ştiinţa liberă şi cultura românească. Era de
aşteptat acest lucru, totuşi nu credeam că are să
se declare pe faţă aşa de curând”.
Nu este un secret pentru nimeni că
Academia Română a trebuit să facă faţă mul-
tor încercări pentru a putea supravieţui, iar
Biblioteca Academiei la rândul său a fost brutal
lovită prin două decizii ale statului comunist:
Decretul nr. 472 din 30 decembrie 1971 privind
constituirea Fondului Arhivistic Naţional, deve-
nit Legea 20/1972 privind organizarea şi funcţi-
onarea Arhivelor Statului şi Decizia Comitetului
Politic Executiv al C. C. al P. C. R. nr.1070/1-6
din 11 martie 1978.
Devalizarea tezaurului cultural al
Academiei Române de către statul comunist a
început prin aplicarea Legii 20/1972 privind
organizarea şi funcţionarea Arhivelor Statului,
prin care s-au transferat de la Biblioteca
Academiei Române următoarele arhive: Arhiva
Palatului Regal (99 mape, 70587 file); Arhiva
I. Pelivan (77 mape, 25211 file); Arhiva G.
Brătianu (6 mape, 53400 file); Arhiva Pavel
Gore (3 mape, 1900 file); Arhiva N. Titulescu (9
mape, 9378 file); Arhiva N. Zigre (4 mape, 1300
file); Arhiva Savel Rădulescu (6 mape, 1800
file); Arhiva Manolescu-Strunga (5 mape, 1500
file); Arhiva Fr. Rebhuhn (11 mape, 3000 file);
Planurile de sistematizare ale oraşului Bucureşti
(550 suluri); Arhiva Conace „chiabureşti” (170
pachete, 1289 documente). Memorii şi corespon-
denţă aparţinând oamenilor politici români şi
străini - câteva sute de mii de file). Toate acestea
au fost transferate în baza unui simplu pro-
ces-verbal (nr. 11297 din 10 septembrie 1975),
semnat de Gabriel Ştrempel, în calitate de direc-
tor al Bibliotecii Academiei, şi de Nina Livezeanu,
în calitate de bibliotecar gestionar la Serviciul de
Manuscrise - Carte rară.
Lucrurile nu s-au oprit aici, şi în anul 1979,
în urma Deciziei Comitetului Politic Executiv al
C.C. al P. C. R., transmisă Academiei Române în
11 martie 1978, Biblioteca Academiei mai predă
din arhiva Palatului Regal (1930‑1940), 4490
documente şi 94 de volume de presă, cuprinzând,
în principal, activitatea lui Carol al II-lea ca Rege
al României, vizita în Statele Unite a Reginei
Maria în 1926, vizitele Regelui Carol al II-lea la
Londra, Varşovia, Paris, Geneva, Praga etc., în
perioada 1936-1937, documente ilustrând fu-
neraliile Regelui Ferdinand şi ale Reginei Maria,
alte documente (Proces-verbal 2908/21.03.1979,
semnat de Gabriel Ştrempel şi Nina Livezeanu).
În baza aceleiaşi Decizii a Comitetului
Politic Executiv al C.C. al P. C. R. cu numă-
rul 1070/1-6, document transmis Academiei
Române la 11 martie 1978, a fost predat către
Arhivele Statului şi Fondul de Documente istorice
al Bibliotecii Academiei, constituit pe parcur-
sul a mai bine de 100 de ani, în cea mai mare
parte prin donaţii şi legate. Problema acordului
Academiei Române sau al conducerii Bibliotecii
asupra acestei preluări abuzive nu poate fi invo-
cată, deoarece, fiind vorba de o Hotărâre a C.C.
al P. C. R., aceasta nu se putea comenta şi nimeni
nu se putea opune acestei ticăloase şi periculoase
decizii. Că aceste decizii au fost îndreptate îm-
potriva Academiei Române este foarte clar, căci
Academia ajunsese să aibă şapte funcţionari şi
doi portari în aparatul central, iar personalul de
specialitate al Bibliotecii Academiei, după ce co-
lecţiile speciale ar fi fost preluate de alte instituţii,
urma să fie transferat parţial la Arhivele Statului
şi parţial în alte părţi. Deposedarea Bibliotecii
Academiei de mai multe colecţii de valoare, colec-
ţia de documente istorice, diverse arhive, colecţia