352 / 414
352
multiple iniţiative, dintre care amintim: construc-
ţia unui nou corp de clădire la centrul eparhial,
montarea şi sfinţirea bisericii de lemn din incinta
reşedinţei (1972), reorganizarea tipografiei
arhidiecezane şi înzestrarea cu un sediu potrivit
(1982), organizarea unei colecţii muzeale la
catedra Mitropolitană din Timişoara, sprijinirea
ridicării şi pictării a zeci de noi lăcaşuri de cult,
restaurarea unor monumente istorico-bisericeşti
din eparhie, construcţia a numeroase biserici noi,
sprijinirea mănăstirilor (ctitorirea în anul 1969
a noii biserici de la mănăstirea Şag-Timişeni şi
reînfiinţarea Mănăstirii Cebza în anul 1993),
înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Timişoara
şi Arad (1993) ş.a.
Am avut ocazia să aflu, în mod direct, pă-
rerile despre Mitropolitul Banatului, dr. Nicolae
Corneanu, de la cea mai înaltă personalitate
a lumii ortodoxe, Prea Fericitul Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, cu
ocazia unei vizite efectuate în Turcia.
În momentul în care m-am prezentat
Prea Fericitului Patriarh Ecumenic Bartolomeu
al Constantinopolului şi i-am spus că sunt din
Timişoara şi că reprezint judeţul Timiş în Senatul
României, a început să vorbească în cuvinte
calde, admirative despre confratele Nicolae,
Mitropolitul Banatului. Pentru noi, cei care repre-
zentam Timişoara la întâlnirea cu Prea Fericitul
Patriarh al Constantinopolului, faptul că a zăbo-
vit în discuţie despre excepţionala lucrare a Înalt
Prea Sfinţitului Nicolae Corneanu, Mitropolitul
Banatului, a fost un moment de mândrie şi de
admiraţie faţă de arhipăstorul nostru şi confra-
tele nostru de la Academia Română”.
Aşadar, Mitropolitul Nicolae Corneanu
a fost un ierarh de înaltă ţinută morală şi
academică, creator al unei opere ştiinţifice
impresionante, care aşteaptă încă să fie anali-
zată şi sistematizată, o personalitate marcantă
a Bisericii şi societăţii contemporane, un om de
exemplară bunătate şi evlavie, dăruit cu trup
şi suflet misiunii sale şi un „savant de talie
naţională, ale cărui studii au şi un vădit interes
internaţional”.
33
* * *
1
Episcopii academicieni Nicolae Popea (1889-1909), Mi-
ron Cristea (1910-1919) şi Emilian Birdaş (1994-1996)
2
Unchiul mitropolitului a fost diaconul Cornel Corneanu,
secretar al episcopului Miron Cristea şi unul din cei mai
cunoscuţi teologi, publicişti, oameni de cultură şi politici-
eni ai Banatului acelor vremuri, vicepreşedinte al Camerei
Deputaţilor şi membru în toate forurile de condu-cere ale
Bisericii, a cărui viaţă şi activitate l-au influenţat foarte
mult pe viitorul mitropolit, după cum însuşi a mărturisit
în mai multe rânduri.
3
Robert Lazu, I.P.S. Mitropolit dr. Nicolae Corneanu –
membru de onoare al Academiei Române, în vol Acade-
mia Română, filiala Timişoara. Istoric, 1951-1999, Timi-
şoara, 1999, p. 141.
4
Lucrarea de licenţă Contra lui Cels, susţinută la catedra
de Patrologie, a fost publicată sub titlul Origen şi Celsus.
Confruntarea creştinismului cu păgânismul, Ed. Anasta-
sia, Bucureşti, 1999.
5
Editura Amarcord, Timişoara, 1998.
6
Pr. prof. Ion Bria, Mari teologi români: Ioan Casian, în
„Ortodoxia”, an XXXIX, nr. 1, 1987, p. 158.
7
Cu purtarea de grijă şi postfaţa mitropolitului Nicolae
Corneanu, în editura Mitropoliei Banatului au apărut şi
două lucrări ale preotului profesor Ioan G. Coman: Fru-
museţile iubirii de oameni în spiritualitatea patristică,
Timişoara, 1988, Şi Cuvântul trup s-a făcut, Timişoara,
1993.
8
În anul 1948, diaconul profesor Nicolae Corneanu a fost
arestat de autorităţile comuniste la Caransebeş şi timp de
patru luni a fost anchetat la Lugoj şi în beciurile Securită-
ţii din Timişoara, str. C.D. Loga, clădirile 38-42, arestul II,
nr.40, cf. Ileana Silveanu, Cărările Speranţei, vol.III, Ed.
Marineasa, Timişoara, 2002, pp. 133-138.
9
Călugăria a fost făcută la mănăstirea Cernica, în data de
12 ianuarie 1961, iar hirotonia întru arhiereu a avut loc în
biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti, la 15 ianu-
arie 1961, instalarea în funcţia de episcop al Aradului fă-
cându-se la 22 ianuarie, în catedrala episcopală din Arad.
10
Instalarea noului mitropolit s-a făcut duminică, 4 martie
1962 în catedrala mitropolitană din Timi-şoara de către
patriarhul Justinian Marina şi alţi membri ai Sfântului Si-
nod, în prezenţa multor preoţi şi credincioşi din Banat.
În cuvântarea rostită cu acest prilej, Înalt Prea Sfinţia Sa
spunea: „… în clipele acestea solemne fac juruinţă în faţa
lui Dumnezeu şi a voastră de a nu precupeţi nimic întru
împlinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu,
îndrumător şi conducător al turmei duhovniceşti ce mi s-a
dat spre păstorire, aşa încât să pot spune mereu, ca altă-
dată Cel căruia ne închinăm: „pe cei ce mi i-ai dat […]
astfel i-am păzit că n-a pierit nici unul dintre ei” (Ioan 17,
12), cf. rev. „Mitropolia Banatului” (în continuare „M.B.”),
anul XII, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1962, pp. 40-41. Alte
date privind biografia, viaţa şi opera mitropolitului Nico-
lae Corneanu la:
Pr.prof.dr. Mircea Păcurariu, Dicţionarul
teologilor români, Bucureşti, 1996, p.119; Aquilina Bi-
răescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni (1945-
1999), Dicţionar bibliografic, Ed. Marineasa, Timişoara,
2000, pp. 59-61; Constantin Toni Dârţu, Personalităţi
române şi faptele lor, 1950-2000, vol. II, Ediţie Selecti-
vă, Iaşi, august 2001, pp. 54-55; George Dinu, Toamna
Mitropolitului Nicolae, Ed. Mirton, Timişoara 2002, pp.
9-19; Liviu Mărghitan, Iulian Negrilă, Membrii Academiei
Române originari din judeţul Caraş-Severin, Ed. Multi-
media Internaţional, Arad, 2006, pp. 83-91; Dicţionar al
scriitorilor din Banat, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara,
2005, concepţie, coordonare generală şi revizie Alexandru