347 / 414
347
NICOLAE CORNEANU,
MEMBRU DE ONOARE AL
ACADEMIEI ROMÂNE
Aniversarea a 150 de ani de la înfiinţa-
rea Academiei Române reprezintă un moment
potrivit pentru a evoca activitatea membrilor
acestui prestigios for academic în domeniul
ştiinţei, artei, culturii şi Teologiei bănăţene.
Sesiunea omagială
150 de ani de viaţă
academică în Banat
, organizată de filiala locală
a Academiei Române, evidenţiază, între altele,
şi strădaniile depuse de unii ierarhi bănăţeni
1
pe tărâmul ştiinţei, culturii şi spiritualităţii,
din rândul cărora face parte, de asemenea,
Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Nicolae Corneanu,
Mitropolitul Banatului.
Născut la 21 noiembrie 1923 în
Caransebeş, din părinţii Elena (născută
Oprea) şi Liviu, preot la biserica Sfântul Ioan
Botezătorul
2
, Nicolae Corneanu urmează
cursurile cunoscutului liceu „Traian Doda” în
oraşul natal, din clasa I şi până la obţinerea
diplomei de bacalaureat (1942), apoi se înscrie
la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1942-
1946), fiind concomitent şi student al Facultăţii
de Filozofie, apoi al celei de Litere, secţia
Filologie clasică (1946-1948).
Orientat către vocaţia sacerdotală prin
modelul tatălui
3
şi al unchiului său, pasionat
de patristică, filozofie şi limbi clasice, tânărul
licenţiat în Teologie
4
se înscrie la doctorat, iar în
data de 30 iunie 1949, la vârsta de numai 26 de
ani susţine deja teza cu titlul
Viaţa şi petrecerea
Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile mona-
hismului creştin pe Valea Nilului
5
, sub coordo-
narea ştiinţifică a renumitului patrolog Ioan G.
Coman, creatorul unei noi discipline „patristica
stră-română
6
, cu care se va afla permanent în
relaţii de colaborare şi prietenie
7
.
Chiar în perioada studiilor, tânărul
teolog Nicolae Corneanu este hirotonit diacon
necăsătorit (1943) pe seama catedralei episco-
pale din Caransebeş de către episcopul Veniamin
Nistor, în acelaşi an fiind numit profesor supli-
Preot dr. Ionel
POPESCU
,
Acad. Păun Ion
OTIMAN
nitor la Academia Teologică din Caransebeş,
unde va funcţiona de la 1 aprilie 1947 şi până
la 1 septembrie 1948. Din păcate, imediat după
instaurarea regimului comunist-ateu, Episcopia
Caransebeşului şi Academia Teologică au
fost desfiinţate, diaconul profesor Nicolae
Corneanu primind ascultări pe linie adminis-
trativ-bisericească
8
. Astfel, în anul 1949 este
numit secretar eparhial, apoi referent principal
la Centrul eparhial din Timişoara, iar între anii
1952-1956 funcţionează ca şi consilier cultural
la Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului.
Pregătirea teologică de excepţie,
precum şi numeroasele articole şi studii pe
teme patristice publicate în foile şi revistele
bisericeşti, încă din primul an de studenţie, îl
recomandă însă pe diaconul Nicolae Corneanu
pentru continuarea activităţii didactice,
astfel că, în anul 1956, este numit profesor la
Seminarul Teologic din Caransebeş, unde predă
greaca şi franceza până la 1 martie 1959 când
devine conferenţiar universitar la catedra de
Îndrumări misionare a Institutului Teologic de
grad universitar din Sibiu, în această calitate
predând Teologia simbolică şi Limba greacă.
În anul 1960, diaconul Nicolae
Corneanu primeşte hirotonia întru preot,
iar la 15 decembrie, acelaşi an, Colegiul
Electoral Bisericesc îl alege episcop al
Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului
9
.Peste un
an şi o lună, respectiv la 17 februarie 1962,