348 / 414
348
acelaşi Colegiu Electoral Bisericesc îl alege în
scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi
Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului
10
.
Devenit mitropolit al Banatului, Nicolae
Corneanu valorifică pregătirea teologică şi
culturală de excepţie şi cunoştinţele în domeniul
limbilor clasice – greaca şi latina– dobândite
în anii de studii, pentru continuarea activităţii
ştiinţifice şi de cercetare în domeniul Teologiei
şi mai ales al vechii literaturi creştine
11
, în afara
acestora elaborând şi alte lucrări de o deosebită
însemnătate pentru Biserica Ortodoxă Română,
în care abordează temele majore ale Teologiei
şi lumii
12
. Astfel, articolele, recenziile (peste
40), traducerile şi studiile publicate încă din
anii studenţiei în domeniul Patrologiei
13
, sunt
urmate de altele, pe probleme de Îndrumări
misionare, istorie bisericească, Teologie siste-
matică, biblică, practică, Note şi însemnări,
Miscelaneea, în care a abordat diverse aspecte
ale Teologiei şi culturii clasice şi contemporane,
unele fiind publicate în reviste de specialitate
din străinătate
14
şi în cele aparţinând altor
confesiuni creştine de la noi
15
.
La cele arătate până acum trebuie adău-
gat că mitropolitul Nicolae Corneanu a tradus
din limba greacă cunoscuta lucrare
Scara
raiului
16
şi
Viaţa Fericitului Pahomie
17
, fiind
totodată, iniţiatorul şi coordonatorul colecţiei
„Comorile pustiei”, ce apare în cadrul editurii
„Anastasia”
18
.
Pe lângă articolele, studiile, traducerile,
comunicările şi recenziile publicate şi susţinute
de-a lungul anilor, Înalt Prea Sfinţitul Nicolae
Corneanu a contribuit la dezvoltarea studiilor
patristice româneşti cu câteva volume extrem
de importante care pun în lumină „gândirea,
spiritualitatea, psihologia, istoria, sociologia,
poezia şi filologia patristică
19
:
Studii patristice
.
Aspecte din vechea literatură patristică
, Editura
Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1984;
Patristica mirabilia. Pagini din literatura prime-
lor veacuri creştine
, Ed. Mitropoliei Banatului,
Timişoara, 1987;
Miscelaneea patristica
, Ed.
Amarcord, Timişoara, 2001;
Farmecul scrieri-
lor patristice
, Ed. Anastasia, Bucureşti, 2002;
Patristica-filisofia care mângâie
, Ed. Eikon, Cluj-
Napoca, 2004.
Bogata activitate teologico-ştiinţifică a
mitropolitului Nicolae Corneanu este întregi-
tă însă şi de publicarea unor lucrări necesare
instruirii credincioşilor în dreapta credinţă a
Bisericii
20
, cunoaşterii fenomenului istorico-bi-
sericesc din perioada creştinismului primar şi
Transilvaniei
21
, fără a neglija problemele de
actualitate, care prezintă un real interes pentru
activitatea Bisericii şi pentru viaţa credincioşi-
lor, cum sunt cele referitoare la bioetică, gene-
tică şi ecologie. Acestea nu se pierd în dezba-
teri abstracte şi sterile, ascunse posibilităţii
de pătrundere, înţelegere şi aplicare a omului
contemporan, ci reprezintă tocmai soluţii şi
modalităţi de orientare într-o lume secularizată
şi desacralizată
22
.
Spre a pune la îndemâna preoţilor mate-
riale omiletice, Înalt Prea Sfinţia Sa a întocmit,
de-a lungul anilor, nenumărate predici, pe care
le-a publicat în revistele „Mitropolia Banatului”,
„Mitropolia Ardealului” şi „Telegraful român”
de la Sibiu, „Vestitorul” din Paris, în volumele
Ieşit-a semănătorul
, Ed. Mitropoliei Banatului,
Timişoara, 1974 şi
Popasuri duhovniceşti de la
Crăciun la Paşti
, Ed. Mitroipoliei Banatului,
Timişoara, 2001, în acelaşi scop fiind făcute şi
unele traduceri
23
. Tot cu osteneala şi purtarea
de grijă a mitropolitului Nicolae Corneanu a
apărut Culegerea de predici la cununii şi înmor-
mântări, tipărită în Ed. Mitropoliei Banatului,
Timişoara, 1984.
Înalt Prea Sfinţia Sa este totodată şi
coordonator al lucrării
Ortodoxia Românească
,
Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Bucureşti, 1992; „o culegere
de texte apărute de-a lungul vremii în diferite
publicaţii ale unor autori care şi-au câştigat un
renume bun în teologia şi cultura românească”
şi care doreşte să arate „felul nostru al ortodoc-
şilor români de a teologhisi precum şi aportul
românesc la îmbogăţirea teologiei în general, a
celei ortodoxe în special” (p.3).
Din anul 1962, mitropolitul Nicolae
Corneanu coordonează revista „Mitropolia
Banatului” (din 1990 „Altarul Banatului”), din
1980 iniţiază apariţia „Calendarului almanah al
Arhiepiscopiei Timişoarei”, iar din 1990 poartă
grijă de foaia „Învierea”, cu apariţie bilunară.
De-a lungul timpului, Înalt Prea Sfinţia
Sa a colaborat şi la diferite publicaţii laice
precum: „Orizont” (Timişoara), „Gândirea”
(Sibiu), „Jurnalul literar” (Bucureşti), la foarte
multe posturi locale, naţionale şi internaţionale
de radio şi televiziune.
Mitropolitul Nicolae Corneanu este
cunoscut însă în lumea teologică internaţională
şi datorită implicării sale în mişcarea ecumeni-
că, a deschiderii pe care o arată faţă de celelalte