321 / 414
321
Activitatea ştiinţifică prodigioasă depu-
să de profesorul Ioan Anton este concretizată
din punct de vedere cantitativ prin 6 tratate şi
monografii, 232 lucrări publicate în reviste din
ţară şi străinătate şi în volumele unor congrese
internaţionale şi naţionale. Această activitate
ştiinţifică de excepţie a fost recunoscută prin:
• premiul de stat al R.P.R clasa III 1953;
• premiul MEI 1958;
• premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei
R.P.R 1961;
• primirea în 1963 ca membru cores-
pondent al Academiei Române;
• acordarea din 1963 a dreptului de a
conduce pregătirea pentru doctorat;
• acordarea titlului ştiinţific de doctor
docent în ştiinţe de către Institutul Politehnic
din Timişoara în 1972;
• primirea ca membru titular al
Academiei Române în 1974;
• ordinul Meritul Științific clasa I în 1976;
• primirea ca membru activ al
Academiei Europene de Științe şi Arte de la
Salzburg, Austria la 10 martie 1995;
• primirea ca membru activ al
Academiei de Științe din New-York 1997.
Trebuie subliniat că până în prezent
sub îndrumarea domnului profesor Ioan Anton
au fost elaborate 37 de teze pentru obţinerea
titlului ştiinţific de doctor inginer. Majoritatea
tezelor elaborate au aparţinut membrilor
colectivului Catedrei de Maşini Hidraulice de
la Universitatea „Politehnica” din Timişoara, la
a căror formare ştiinţifică Domnia Sa a contri-
buit din plin, jalonând direcţii de cercetare ale
activității lor ulterioare. Pe lângă doctoranzii
amintiţi mai sus a îndrumat şi doctoranzi apar-
ţinând Universităţii "Politehnica" din Bucureşti,
(dr.ing. Alexandru Brujan), Academiei Militare
Tehnice din Bucureşti (dr.ing. Emil Avram), sau
din intreprinderi şi institute din ţară (dr.ing.
Viorel Câmpian – U.C.M. Reşiţa, dr.ing. Nicolae
Peligrad I.P.C.U.P. Ploieşti, etc.) sau străinătate
(dr.ing. Liljana Pilic – Rabadan – Split, dr.ing.
Arpad Kuzman – München).
Activitatea didactică şi de cercetare
ştiinţifică este completată în mod armonios de o
bogată activitate tehnică de colaborare cu indus-
tria. Activitatea tehnică a constituit un mijloc
de valorificare a rezultatelor ştiinţifice obţinute
şi în acelaşi timp un izvor de inspiraţie pentru
abordarea de noi probleme. De asemenea din
contactul nemijlocit cu industria a rezultat
modul în care trebuiesc sistematizate şi preda-
te studenţilor cunoştinţele necesare activităţii
practice. De fapt în această îmbinare reuşită a
preocupărilor ştiinţifice, cu cele privind colabo-
rarea cu industria şi cele didactice constă reuşita
deosebită a activităţii profesorului Ioan Anton.
Activitatea tehnică este concretizată în
peste 150 de protocoale, referate de expertiza-
re şi încercări.
Câteva din rezultatele conţinute în aces-
te protocoale sunt prezentate în cele ce urmează.
A participat la studierea, proiectarea şi
încercarea turbinei Kaplan cu o putere de 750 CP
pentru C.H.E. Tg. Mureş. Este prima C.H.E. cu
turbine Kaplan concepute şi realizate la noi în
ţară. Centrala hidroelectrică Tg. Mureş funcţi-
onează în bune condiţii din 1953. A participat
în continuare la studiile şi proiectele efectuate
pentru: turbina Kaplan de 14 CP de la Sânmihai,
turbina populară de 15 CP de la Sânmartin, la
încercările modelelor de turbină Pelton de la
Văliug şi turbină Francis de la Crăinicel.
În anul 1961 a condus colectivul care
a executat încercări energetice şi cavitaţionale
la C.H.E. V.I. Lenin de la Stejaru. Cu această
ocazie s-a aplicat la un caz concret conceptele
de: coeficient de cavitaţie interior şi exterior,
curbe caracteristice de cavitaţie. Concluziile
măsurătorilor au fost susţinute în faţa consiliu-
lui tehnic al Ministerului Energiei Electrice şi
Minelor. Propunerile efectuate cu acest prilej
pentru îmbunătăţirea funcţionării turbinelor de
25 MW au fost acceptate şi aplicate de partea
cehoslovacă, cea care a furnizat turbinele, de
faţă fiind şi profesorul Miroslaw Nechleba
m.c. al Acad. Cehoslovace, reputat specialist în
domeniul turbinelor.
După 1960 se reîncepe construcţia de
turbine hidraulice la noi în ţară, profesorul Ioan
Anton angajându-se cu mult elan în studierea şi
încercarea modelului pentru C.H.E. Roznov II.
S-a implicat în toată problematica proiectării,
execuţiei, montării şi punerii în fucţiune a aces-
tei centrale. Deşi în perioada respectivă nu avea
nici o calitate oficială în conducerea lucrării,
ţinea legătura săptămânal cu U.C.M. Reşiţa.
Treptat, împreună cu colectivul catedrei de
Maşini Hidraulice al Politehnicii timişorene şi
cel al Secţiei de Cavitaţie de la Baza Academiei,
ajutat de profesorul Iosif Preda, s-a implicat
tot mai mult în studiul şi încercarea modelelor
pentru salba de hidrocentrale de pe Bistriţa.
Pentru aceste încercări s-a dezvoltat o bază