316 / 414
316
Aurel Bărglăzan, contribuind activ atât la orga-
nizarea activităţii didactice a acestei noi secţii
de specializare, cât şi la crearea şi dezvoltarea
bazei materiale pentru ea.
Ca şi cadru didactic şi-a desfăşurat
activitatea la disciplinele „Pompe, ventilatoare,
compresoare” (1951-1960), „Turbine şi turbo-
transmisii hidraulice” (1960-1990), „Cavitaţia”
(1985-1990) toate la Facultatea de Mecanică şi
Măsuri hidraulice (1956-1960), Maşini hidrau-
lice (1959-1961) la Facultatea de Construcţii.
Pentru disciplinele enumerate profe-
sorul Ioan Anton a sintetizat ceea ce era mai
nou pe plan internaţional prezentând cursuri
moderne, bine structurate şi concise care au
conţinut şi rezultatele cercetărilor proprii ca
şi ale colectivului de maşini hidraulice din
Timişoara.
Manuscrisul cursului de turbine hidrau-
lice (cca. 850 pagini) a fost scheletul pe care s-a
redactat tratatul de
„Turbine hidraulice”
apărut
la editura „Facla” 1979 şi a celui pe care s-a
redactat cursul de
„Turbine hidraulice şi turbo-
transmisii”
vol I 1992.
Manuscrisele celorlalte cursuri predate
au următoarele extinderi:
„Pompe, ventilatoare,
compresoare”
600 pagini,
„Maşini hidraulice”
250 pagini,
„Măsuri hidraulice”
250 pagini.
Conducerea disciplinelor amintite a
necesitat eforturi substanţiale pentru dezvolta-
rea bazei materiale aferente. Este absolut obli-
gatoriu să subliniem aici rolul decisiv pe care
l-a avut profesorul Ioan Anton în construirea
şi dotarea Laboratorului de maşini hidraulice,
lucrare distinsă cu Premiul de Stat clasa III în
1953. A conceput staţiuni moderne, dotate cu
mijloace de măsură adecvate, care funcţionea-
ză perfect şi astăzi.
Nu numai baza materială a discipli-
nelor l-a preocupat pe profesorul Anton ci în
acelaşi timp modul în care s-au însuşit cunoş-
tinţele de către studenţi, astfel încât aceştia să
devină adevăraţi ingineri, promotori ai noului
în industrie. Numeroasele proiecte de diplo-
mă conduse de profesorul Anton au venit să
soluţioneze probleme concrete izvorâte din
problematica industriei româneşti, unele dintre
acestea constituind mai târziu tocmai subiecte
ale activităţii practice desfăşurate de tinerii
absolvenţi la locul de muncă.
A urmărit cu mult interes dezvoltarea
profesională a foştilor lui studenţi, modul cum
s-au integrat aceştia în colectivele de muncă
şi a avut suprema satisfacţie a unui dascăl
să constate că scânteia aprinsă în sufletele şi
mintea lor în anii de şcoală a devenit o adevă-
rată făclie care le-a luminat drumul vieţii în
continuare.
A fost tot timpul aproape de studen-
ţii săi, cărora le-a acordat toată înţelegerea,
ajutându-i cu dragoste părintească în momen-
tele lor grele.
Profesorul Anton a căutat să le insufle
dragostea faţă de ţară şi poporul român, faţă de
cultura şi tradiţiile strămoşeşti.
Activitatea didactică a domnului profe-
sor Ioan Anton a fost dublată şi de o activitate
de cercetare ştiinţifică de excepţie. Ea a fost
începută imediat cu cea didactică nu numai în
cadrul Institutului Politehnic din Timişoara ci şi
în cadrul Secţiei de maşini hidraulice devenită
apoi secţie de Cavitaţie la baza de Cercetări
Ştiinţifice din Timişoara a Academiei Române,
unde începând cu anul 1951 a fost încadrat cu
jumătate de normă ca şi cercetător ştiinţific.
Primele preocupări ştiinţifice au fost
dirijate spre studiul fenomenului de cavitaţie,
preocupări care s-au amplificat în timp, abor-
dându-se diferite aspecte ale acestui fenomen
complex în ceea ce priveşte funcţionarea maşi-
nilor hidraulice şi nu numai a acestora.
Activitatea de cercetare în domeniului
cavitaţiei a fost începută prin studii asupra
cavitaţiei la pompe. Ideea iniţială principală a
fost aceea de abordare sistemică în sensul de a
separa elementele care caracterizează condiţiile
de cavitaţie care aparţin instalaţiei de cele care
aparţin construcţiei pompei. Prin această depar-
tajare s-au putut pune clar în evidenţă elemente-
le care influenţează performanţele cavitaţionale
ale pompei şi anume unghiul intrare în rotor,
numărul de palete, poziţia muchiei de intrare,
forma suprafeţei paletei, turaţia.
În acest mod performanţele cavitaţiona-
le au putut fi reprezentate sub forma unor curbe
care să descrie comportarea cavitaţională, nu
doar în punctul nominal, ci în întreg domeniul
de funcţionare.
Studiile teoretice au fost verificate
printr-un amplu program de cercetări expe-
rimentale pe o staţiune special construită,
de concepţie proprie. Studiile experimentale
efectuate au validat modelul teoretic propus
şi au contribuit la fundamentarea soluţiilor
constructive de pompe cu rotor având paletaje
mixte (palete scurte şi palete lungi). Aceste