317 / 414
317
rotoare se disting prin faptul că din punct de
vedere cavitaţional performanţele sunt bune,
întrucât secţiunea de intrare în rotor nu este
obturată puternic, iar ghidarea curentului la
ieşire este bine asigurată ceea ce conduce şi la
performanţe energetice bune.
Rezultatele teoretice şi experimentale
din acest domeniu au fost sintetizate prin teza
de doctorat susţinută în anul 1961, teză având
titlul
„Curbe caracteristice de cavitaţie la pompe
centrifuge cu turaţie specifică joasă”
, elaborată
sub conducerea prof. dr. ing. Aurel Bărglăzan
m.c. al Academiei Române.
Rezultatele obţinute au fost valorificate
mai târziu în cadrul unor colaborări cu întreprin-
derile constructoare de pompe pentru industria
chimică „UPRUC” Făgăraş şi „Anticorozivul”
Bucureşti când s-au realizat familiile de pompe
PCN şi PCN-R cu performanţe energo-cavitaţi-
onale deosebite, care depăşesc performanţele
unor pompe realizate la cunoscuta firmă K.S.B.
În acelaşi timp s-a abordat problema
similitudinii la cavitaţie a pompelor stabilin-
du-se o relaţie complexă care pune în evidenţă
criteriile de similitudine Froude şi Reynolds,
relaţie ce permite stabilirea legăturii între coefi-
cienţii de cavitaţie ai modelului şi maşini reale.
Rezultatele obţinute în domeniul cavi-
taţiei la pompe au fost preluate aproape inte-
gral de către cercetătorul Jaromir Noskievic
în lucrarea de
„Kavitace”
publicată în 1960 în
editura Academia din Praga.
Prin trecerea activităţii didactice a
domnului prof. Ioan Anton în domeniul turbi-
nelor hidraulice, datorită decesului prematur
al profesorului Aurel Bărglăzan, evident că şi
preocupările domniei sale în privinţa cavitaţiei
s-au extins şi la turbine. Aceasta a coincis cu
perioada de început a construcţiei de turbine
hidraulice de concepţie românească destinate
pentru echiparea cascadei de centrale hidroe-
lectrice de pe râul Bistriţa. Încercările modele-
lor acestor turbine s-au efectuat în Laboratorul
de maşini hidraulice de la Institutul Politehnic
din Timişoara.
Conceptele stabilite anterior pentru
pompe în ceea ce priveşte definirea unor carac-
teristici de cavitaţie interioare şi exterioare
au fost extinse şi la turbine. Evident în aceste
relaţii au fost utilizate mărimi şi parametrii
specifici turbinelor.
Din studiul caracteristicii interioare
s-a pus în evidenţă influenţa deosebită asupra
performanţelor cavitaţionale pe care o are
coeficientul de depresiune maximă al profilelor
ce alcătuiesc paleta rotorului. Coeficientul de
depresiune maximă depinde la rândul său de
geometria profilului, de unghiurile de instalare
şi incidenţă, de desimea reţelei. Pe măsură ce
se reduce numărul de palete, încărcarea paletei
se măreşte, coeficientul de portanţă creşte şi
deci şi depresiunea maximă pe profil. În aceas-
tă situaţie este normal ca la căderi mari să se
mărească numărul de palete pentru a reduce
încărcarea pe paletă. În acelaşi timp însă
mărirea numărului de palete măreşte desimea
reţelei paletei şi datorită influenţei reciproce
a profilelor se măreşte viteza pe conturul său
şi deci se măreşte depresiunea de pe profil.
Înseamnă că există o limitare a numărului de
palete în funcţie de încărcare, respectiv cădere.
Aceste studii sistematice au avut mai
multe consecinţe. In primul rând profesorul Ioan
Anton a reuşit să exprime variaţia coeficientu-
lui de cavitaţie în funcţie de rază ţinând cont
de parametrii curentului, maşinii şi ai reţelelor
de profile. Prin aceste studii s-a pus în evidenţă
influenţa raportului între diametrul butucului
şi diametrul rotorului la maşinile axiale asupra
performanţelor cavitaţionale. Rezultatele
teoretice au fost comparate cu rezultatele
experimentale ale altor cercetători fiind într-o
bună concordanţă. Rezultatele obiţinute permit
optimizarea geometriei maşinii axiale pentru a
se asigura performanţe optime cavitaţionale.
În al doilea rând cercetările efectuate
au arătat influenţa deosebită asupra perfor-
manţelor cavitaţionle ale maşinii a caracteris-
ticilor cavitaţionale ale profilelor şi reţelelor
de profile. În acest domeniu împreună cu
profesorul Octavian Popa au definit şi calculat
pe cale teoretică caracteristicile de sensibilitate
la cavitaţie, ale profilelor izolate şi în reţea.
Rezultatele teoretice au fost comparate cu cele
experimentale obţinute de către profesorul
Fukosaburo Numachi fiind într-o concordantă
deosebit de bună. Rezultatele respective au fost
reproduse integral în revistele Hovering Craft
& Hydrofoil vol. 7 nr. 4, 1968 şi Technologia
Naval vol. 1 nr. 2, 1968, Rio de Janeiro.
În al treilea rând interpretarea rezulta-
telor obţinute a cerut pătrunderea în intimitatea
evoluţiei fenomenului de cavitaţie. Pentru aceas-
ta împreună cu membrii colectivului a abordat
probleme privind influenţa microgeometriei
suprafeţei asupra activităţii centrului de nuclea-