318 / 414
318
ţie şi studiul evoluţiei bulelor cavitaţionale
produse prin scântei electrice (împreună cu prof.
M. Popoviciu). S-a arătat rolul deosebit pe care
îl au microjeturilor în distrugerea cavitaţională.
În al patrulea rând analiza parametrilor
hidrodinamici împreună cu cei cavitaţionali a
permis elaborarea unor formule privind stabi-
lirea pierderilor de metal din materialul turbi-
nei datorită fenomenului de cavitaţie pentru
turbinele Francis.Lucrarea se bazează pe date
furnizate de profesorul R.E. Arndt pentru 720
turbine Francis existente în exploatare în SUA.
Se permite astfel prezicerea timpului în care
se produce eroziunea în funcţie de încărca-
rea turbinei şi caracteristicile materialului ei,
problemă deosebit de importantă din punct de
vedere aplicativ.
În al cincilea rând domnul profesor Ioan
Anton a reuşit să stabilească o relaţie generală
pentru transpunerea rezultatelor încercărilor
cavitaţionale de la model la maşina reală.
Relaţia stabilită a fost apreciată ca fiind cea
mai generală relaţie ce ia în considerare toţi
factorii care influentează efectul de scară.
Pe baza acestor lucrări sistematice în
domeniul cavitației domnul profesor Ioan
Anton a elaborat tratatul
„Cavitaţia”
vol. I 1984
(337 pag.), vol. II 1985 (720 pag.), publicate în
Editura Academiei Române Bucureşti.
În mod inerent cercetările asupra feno-
menului de cavitaţie au necesitat abordarea
hidrodinamicii turbomaşinilor.
În acest domeniu s-au stabilit coefici-
enţii de viteză şi dependenţele lor în funcţie
de turaţia specifică, ceea ce a permis stabilirea
unor metode clare de dimensionare a maşinilor
hidraulice fie că sunt pompe, fie că sunt turbine
sau maşini reversibile.
Studiul hidrodinamicii turbomaşinilor
s-a extins şi la elementele componente ale aces-
tora. Astfel împreună cu Ioan Fitero a studiat
pierderile în camere spirală, influenţa stratului
limită şi al gradientului de turbulenţă asupra
mişcărilor secundare în funcţie de numărul
Reynolds. S-a reuşit separarea disipaţiilor care
au loc în camera spirală.
Studiul mişcării în aparatele directoa-
re efectuat împreună cu Monica Gheorghiu a
permis separarea pierderilor aferente acestui
element constructiv. De asemenea s-au pus în
evidenţă caracteristicile reţelelor circulare de
profile sub forma caracteristicilor universale.
Desigur o importanţă deosebită a
fost acordată studiului rotorului şi în special