336 / 414
336
supraconductibilităţii la construcţia maşinilor
electrice (Ministerul Construcţiei de Maşini
1973-1980) şi la conversia magneto-hidrodina-
mică (MHD), expertizarea defecţiunilor apăru-
te la motoarele de 3200 kW de la evacuarea
gazelor arse din centralele Rovinari şi Turceni
(1982-1986), expertizarea defectării turboge-
neratorului de 330 MVA de la Centrala Turceni
(1985-1986) care a implicat studierea barelor
Roebel în scopul optimizării acestora, experti-
zarea defectării hidrogeneratorului de 167 MW
de la Centrala Râul Mare Retezat (1986-1987),
participare în comisiile de recepţie a unităţilor
hidroelectrice de pe Someş şi Sebeş (Electro
Centrale Cluj-Napoca 1972-1985), studierea şi
realizarea motorului pas cu pas pentru tehnica
de calcul (IAEM Timişoara 1988-1990) ş.a.
Activitatea tehnică este reflectată în
cele peste 35 protocoale şi proiecte întocmite
singur sau în colaborare.
Cu toate că prof. dr. ing. Toma Dordea
a avut o reţinere, ba chiar o aversiune faţă de
activitatea administrativă, viaţa a fost cea care
a hotărât altfel. O perioadă de timp a funcţi-
onat ca prodecan apoi decan la Facultatea de
Electrotehnică, facultate pe care a condus-o cu
dăruire şi pricepere timp de 15 ani, iar între
anii 1981-1984 a funcţionat ca prorector la
Institutul Politehnic Traian Vuia din Timişoara.
Drept recunoaştere şi apreciere a valo-
roasei şi amplei activităţi a prof. dr. ing. Toma
Dordea, Academia Română, în adunarea sa
generală din 9 martie 1991 îl primeşte în
rândurile sale ca membru corespondent. Este
numit după aceea secretarul ştiinţific al Filialei
Academiei Române din Timişoara.
În noua calitate, prof. dr. ing. Toma
Dordea desfăşoară o activitate ştiinţifică cu mai
multă hotărâre, dăruire şi pasiune, obţinând
rezultate remarcabile, originale. Acestea fac
ca Academia Română să-l aleagă, pe data de
8 noiembrie 1994 membru titular. Este numit
apoi preşedinte al Filialei din Timişoara a
Academiei Române. În această calitate reuşeşte
printr-o muncă neobosită să ridice activitatea
Filialei la nivele valorice superioare.
Merită să fie menţionată înfiinţarea,
în această perioadă a Centrului de Cercetări
Tehnice Fundamentale şi Avansate (CCTFA)
unitate care de fapt este continuatoarea
Centrului de Cercetări Tehnice (CCT) de la
Baza de Cercetări ştiinţifice din Timişoara a
Academiei desfiinţat brutal în anul 1976. În
cadrul CCTFA acad. Toma Dordea conduce
precum şi ca maşină compound şi anticom-
pound, iar generatorul sincron, prevăzut cu
3 rotoare (două cu poli proeminenţi şi unul cu
poli plini) poate acoperi o gamă de frecvenţe
de la 10 Hz la 80 Hz, în care scop înfăşurarea
a fost realizată din două căi complet în paralel,
putându-se realiza toate tipurile de conexiuni,
inclusiv zig-zag.
Demnă de remarcat este conceperea
şi construcţia unui autotransformator reglabil
sub sarcină independent pe fiecare fază pentru
tensiuni pe fază de la 0 la 300 V şi curenţi de
până la 250 A, cu sistem automat de poziţio-
nare a periilor colectoare pe inelul cu sectoare.
Sistemul are la bază colectarea curenţilor prin
intermediul unor role care se rotesc pe înfă-
şurare fără izolaţie, role deplasabile cu două
viteze. Sistemul este însuşit de Electroputere
din Craiova.
Pentru noul laborator de Maşini
Electrice a fost concepută schema, automati-
zarea lui, panoul repartitor prevăzut cu jacuri
originale pentru cuplare, sala de surse echi-
pată astfel încât la fiecare soclu se pot obţine
simultan 4 tensiuni continue şi 4 alternative
de la surse independente, în vederea efectuării
de încercări pretenţioase, precum şi frâne cu
curenţi turbionari pentru încărcarea maşinilor.
În scopul încercării maşinilor de până la
100 kW au fost instalate 3 unităţi cu posibilita-
tea recuperării energiei cu care se obţin carac-
teristici mecanice deosebit de pretenţioase.
O activitate susţinută a fost desfă-
şurată în cadrul contractelor cu industria în
cadrul cărora intră: încercări de maşini elec-
trice în scopuri de omologare (Electromotor
Timişoara), expertiza privind defectarea
grupului de extracţie de 2500 kW de la Gura
Barza (1970), defectarea generatorului prin-
cipal al locomotivei Diesel electrice, (1970) şi
remedierea defecţiunilor, studierea influenţei
nesimetriei tensiunilor de alimentare a motoa-
relor auxiliare de pe locomotiva de 5000 kW
realizată de Electroputere, (1971), studierea
zgomotelor la o maşină care modelează gene-
ratoarele de la Porţile de Fier I, (1971-1974),
UCM Reşiţa, utilizarea motorului electric linear
în scopuri de propulsie utilizabil la minereuri
(Minereuri neferoase Deva, 1972), transport
de persoane (Ministerul Construcţiilor de
Maşini, 1972-1985), cu realizarea unei centuri
de electro-putere pentru încercări de 7 km,
studierea materialelor izolate şi conductoare
la temperaturi criogenice în vederea utilizării