335 / 414
335
lui autonom cu contact alunecător metalo-lichid”
,
Bul. IPT, nr.1/1963;
„Asupra procesului de trecere
a curentului în contactul alunecător cu mercur”
,
Bul. IPT, nr. 1/1964, etc. S-a ajuns în starea de
a putea utiliza acest contact cu care s-a realizat
un ondulator cu efect de redresor comandat
şi care a fost utilizat peste 10 ani ca sursă în
laboratorul de maşini electrice al Politehnicii
din Timişoara.
Concluzia care rezultă din studiul aces-
tei probleme este că acest tip de contact are
proprietăţi deosebite şi că el va putea fi utilizat
practic datorită faptului că are posibilitatea de
evacuare automată a căldurii dezvoltate şi că în
caz de amorsare a unui arc, restabilirea se face
de asemenea automat, ceea ce nu este cazul cu
ventilele semiconductoare. Rămâne ca pe baza
tehnologiei, dezavantajele generate de circula-
ţia metalului lichid să fie diminuate la valori
neesenţiale.
Legat de utilizarea contactului meta-
lo-lichid la realizarea convertoarelor este
procesul de comutaţie în vederea stabilirii celei
mai acceptabile soluţii şi la momentul respectiv
a apărut utilizarea diodelor, proces studiat în
lucrarea:
„Studiul comutaţiei cu condensatoare,
utilizând dioda semiconductoare”
, Bul. şt. IPT,
Nr. 2/1964.
De asemenea a fost abordată problema
funcţionării maşinii de inducţie ca generator în
instalaţii aeroelectrice, pentru care domeniu
apar ca cele mai potrivite datorită elasticităţii
vitezei lor de rotaţie, consecinţă a procesului de
alunecare a rotorului faţă de câmpul magnetic
învârtitor, în care domeniu au fost elaborate 6
lucrări ca:
„Funcţionarea maşinii de inducţie cu
rotor în colivie ca generator autonom”
,Vol. Ses.
De Com. şt. Iaşi, 1986;
„Generator de inducţie
cu două viteze de rotaţie utilizat într-o instalaţie
aeroelectrică”
, Simpoz. Naţ. De Utiliz. A Energ,
Vântului, Braşov, 1989, etc.
O problemă conexă cu maşinile elec-
trice abordată încă în prima parte a activităţii
este cea a proiectării şi realizării unui aparat
de măsurat rezistenţa prizelor de pământ care
a necesitat elaborarea unui studiu asupra
redresorului vibrator concretizat în:
„Studiul,
calculul şi construcţia redresorului comandat
electromagnetic”
, Electrotehnica, nr. 12/1953.
Pe baza clarificării proceselor specifice
pierderilor în fier şi a efectului pelicular s-a
elaborat manualul
„Maşini electrice”
extins
pe 514 pagini publicat în două ediţii (1970 şi
1977), având la bază ecuaţiile sub forma gene-
rală pentru toate tipurile de maşini din care se
pot deduce prin particularizare cele utilizate
în literatura de specialitate, pe baza cărora
s-a elaborat cursul
„Proiectarea şi construcţia
maşinilor electrice”
extins pe 800 p. publicat în
două ediţii în cadrul Politehnicii, 1952 şi 1991,
în care s-au utilizat relaţiile stabilite în lucrările
elaborate înainte. În manualul de maşini elec-
trice s-a căutat să se fundamenteze cât se poate
mai convingător relaţiile specifice fiecărui tip
de maşină, pentru a putea fi utilizate în calcul,
iar în cel de proiectare au fost utilizate pe scară
largă trimiteri la bibliografie, întrucât relaţiile
utilizate, în marea lor majoritate, au expresii
complicate, stabilirea lor fiind inoportună în
manualul conceput cu scop precis pentru toate
tipurile de maşini.
Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice
întreprinse de prof. dr. ing. Toma Dordea sunt
cuprinse sintetic, în cele peste 120 de lucrări
ştiinţifice publicate în revistele Academiei şi în
alte reviste de specialitate din ţară şi de peste
hotare precum şi în volumele unor conferinţe,
simpozioane sau congrese naţionale sau inter-
naţionale
De asemenea cele 15 cursuri, manuale
tratate sau monografii elaborate de academi-
cianul Toma Dordea conţin cele mai valoroase
rezultate obţinute de Domnia sa singur sau în
colaborare cu doctoranzii săi ori cu cadrele
didactice de la Catedra de Maşini Electrice pe
care a condus-o 46 de ani.
Activitatea tehnică
În paralel cu activitatea didactică, de
cercetare proiectare s-a desfăşurat şi o activi-
tate tehnică pentru dezvoltarea Laboratorului
de maşini electrice şi pentru unităţi economice
din ţară.
În această calitate domnul prof. dr.
ing. Toma Dordea a avut în vedere ceea ce
spunea Th. Von Karman: „Omul de ştiinţă
explorează ceea ce există, inginerul creează
ceea ce nu există”.
Încă din perioada laboratorului vechi
s-a căutat modernizarea lui prin calculul şi
construcţia la UCM Reşiţa a unui grup Ward-
Leonard de 50 kW, cu proprietăţi care depăşesc
în mare măsură pe cele ale maşinilor obişnuite,
de serie, astfel că generatorul de curent conti-
nuu poate funcţiona ca maşină în derivaţie cu
variaţia tensiunii la borne de la 20 la 200 V,