39 / 414
39
timp. Acesta a cuprins domenii ale ştiinţelor tehnice, chimiei, ştiinţelor medicale, agriculturii,
seismologiei, matematicii si fizicii, domenii pe care le regăsim și în învățământul universitar în
Timișoara, confirmându-se, astfel, legătura simbiotică, complementară între Universitate şi
Academie. Au fost înfiinţate 4 reviste care au apărut regulat timp de 10 ani, în care s-au publicat
peste 1000 de lucrări ştiinţifice, din care, practic, jumătate ca rezultat al cercetărilor proprii. De
asemenea, au fost organizate numeroase manifestări ştiinţifice care numai până în 1965 au depăşit
50 de evenimente, multe dintre acestea având o amploare naţională și cu participare internaţiona-
lă. Au fost stabilite legături științifice cu unităţi similare din alte ţări şi au fost stimulate participări
la conferinţe şi congrese ştiinţifice internaţionale, consolidându-se astfel legăturile Bazei cu insti-
tuții științifice similare din străinătate.
Acest ritm de dezvoltare
al Bazei Timişoara a Academiei,
care a polarizat încă de la început
activitatea ştiinţifică a Timişoarei,
a făcut ca, în foarte scurt timp, să
se extindă şi în zonele învecinate,
formându-se colectivul de cerce-
tare de la Reşiţa în care au activat
o seamă de ingineri şi tehnicieni
de înaltă valoare, formaţi în cea
mai mare măsură la Politehnica
din Timişoara.
În perioada 1965-1967
clădirea Bazei din B-dul Mihai
Viteazu, pentru satisfacerea nece-
sarului de spațiu, s-a etajat, iar la
Institutul de Chimie s-au constru-
it două aripi noi pentru labora-
toarele de cercetare.
Polarizarea activităţii ştiin-
ţifice din Banat rezultă şi din
structura colectivelor formate
în cadrul Bazei. În anul 1954 în
Bază funcționau 5 colective din
domeniul tehnic (rezistenţa şi
tehnologia materialelor, hidro-
mecanică, maşini şi aparate
electrice, combustibil şi side-
rurgic la Reşiţa), un colectiv de
chimie, un colectiv de fizică, un
colectiv agronomic şi 4 colective
din domeniul medical (fiziolo-
gie, biologie, parazitologie şi
igienă), situaţie care a constituit
un argument temeinic pentru a
se solicita conducerii Academiei
transformarea Bazei în Filială,
numărul de posturi ajungând la 217.
Personalităţi de certă valoare științifică au lucrat în cadrul Bazei. Se remarcă, în această
perioadă, cercetările efectuate în domeniul tehnic, de profesorul
Aurel Bărglăzan
, m. c. al Academiei,
în domeniul hidraulic, de acad.
Cornel Micloşi
în cel al sudurii, oameni de știință remarcabili care
au înţeles necesitatea şi importanţa dezvoltării Bazei şi rolului ei în promovarea ştiinţei şi culturii,
contribuind, prin efortul lor, la această acţiune constructivă.
Biblioteca Filialei Timișoara a Academiei Române