Background Image
Previous Page  40 / 414 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 40 / 414 Next Page
Page Background

40

În această perioadă, activitatea Bazei a fost condusă de directorul prof.

Gheorghe Lupaşcu

,

m. c. al Academiei,

Benedict Menkes

, m. c. al Academiei, acad.

Ştefan Nădăşan

, acad.

Coriolan

Drăgulescu

şi acad.

Dan Mateescu

.

Concentrarea activităţii ştiinţifice în Baza de la Timișoara a necesitat reorganizarea acesteia

în centre şi secţii, apărând, astfel, în 1956, Centrul de Cercetări Tehnice cu 4 secţii (de sudură,

de oboseală şi rupere fragilă, de cavitaţie şi de materiale de construcţii), condus de acad.

Cornel

Micloşi

, până în 1963, de acad.

Ştefan Nădăşan

până în 1967, de acad.

Ioan Anton

, până în

1970; Centrul de Embriologie cu 3 secţii (embriogeneză, embriopatologie, embriofiziologie),

condus de prof.

Benedict Menkes

, m. c. al Academiei şi, ulterior, Centrul de chimie cu 3 secţii

(chimie organică, chimie anorganică şi chimie fizică) condus de acad.

Coriolan Drăgulescu

.

La acestea s-au adăugat încă 4 secţii de cercetare, în domeniile: Pedologie, Seismologie, Lingvistică

şi Monumentele naturii.

Calitatea personalului angrenat în cadrul Bazei a evoluat, ajungând în 1963, să activeze doi

membri titulari ai Academiei Române (

Coriolan Drăgulescu

şi

Ştefan Nădăşan

), 5 membri cores-

pondenţi (

Ioan Anton, Constantin Avram, Alexandru Cişman, Gheorghe Ivănescu

şi

Benedict

Menkes

), un doctor docent şi 12 doctori în ştiinţe.

În această perioadă, au fost puse bazele unor şcoli de cercetare în domeniile: Sudură, Maşini

Hidraulice şi Cavitaţie, Chimia Complecşilor, Chimie Organică, Rezistenţă şi Încercări de Materiale,

Teoria Comportării şi Calculului de Beton Armat, Embriologie Experimentală, care au făcut să

se stabilească o legătură şi mai strânsă între instituțiile de învăţământ superior şi Academie, cu

rezultate benefice atât în formarea de specialişti cât şi de promovare a cercetării

ştiinţifice. Aceste școli au devenit cunoscute în ţară şi străinătate prin lucrările

efectuate, prezentate în sesiuni și conferinţe şi publicate în reviste recunoscute.

Şcoala de sudură

, ale cărei bazei au fost puse în 1937 de către acad.

Cornel Micloşi

, a fost consolidată şi dezvoltată în cadrul Bazei. S-au obţinut

rezultate valoroase în domeniul realizării căii ferate continue, al sudabilităţii

metalelor şi aliajelor, în elaborarea de surse de energie pentru

procesul de sudare, s-au stabilit orientări pentru cercetări în

domeniul plasmei, au fost pregătite cadre medii şi superioare

în domeniul sudurii şi a fost înfiinţată revista „Sudura”, extrem

de utilă pentru consolidarea şcolii de specialitate.

Şcoala Maşini Hidraulice şi Cavitaţie

, formată de eminentul profesor

Aurel Bărglăzan

, m. c. al Academiei, a adus contribuţii în probleme cheie pentru

acest domeniu, cu evidenţierea fenomenului de cavitaţie, strâns legat de hidrodi-

namica reţelelor de profile şi teoria, calculul şi construcţia maşinilor hidraulice.

Impulsul dat de remarcabilul profesor a fost amplificat de succesorul său, acad.

Ioan Anton

, care a intensificat cercetările, elucidând influenţa parametrilor

Prof.

Gh. Lupaşcu

membru

corespondent al

Academiei Române

Prof.

B. Menkes

membru

corespondent al

Academiei Române

Acad.

Şt. Nădăşan

Acad.

C. Drăgulescu

Acad.

D. Mateescu

Prof. Aurel

Bărglăzan

Acad. Cornel

Micloși