40 / 414
40
În această perioadă, activitatea Bazei a fost condusă de directorul prof.
Gheorghe Lupaşcu
,
m. c. al Academiei,
Benedict Menkes
, m. c. al Academiei, acad.
Ştefan Nădăşan
, acad.
Coriolan
Drăgulescu
şi acad.
Dan Mateescu
.
Concentrarea activităţii ştiinţifice în Baza de la Timișoara a necesitat reorganizarea acesteia
în centre şi secţii, apărând, astfel, în 1956, Centrul de Cercetări Tehnice cu 4 secţii (de sudură,
de oboseală şi rupere fragilă, de cavitaţie şi de materiale de construcţii), condus de acad.
Cornel
Micloşi
, până în 1963, de acad.
Ştefan Nădăşan
până în 1967, de acad.
Ioan Anton
, până în
1970; Centrul de Embriologie cu 3 secţii (embriogeneză, embriopatologie, embriofiziologie),
condus de prof.
Benedict Menkes
, m. c. al Academiei şi, ulterior, Centrul de chimie cu 3 secţii
(chimie organică, chimie anorganică şi chimie fizică) condus de acad.
Coriolan Drăgulescu
.
La acestea s-au adăugat încă 4 secţii de cercetare, în domeniile: Pedologie, Seismologie, Lingvistică
şi Monumentele naturii.
Calitatea personalului angrenat în cadrul Bazei a evoluat, ajungând în 1963, să activeze doi
membri titulari ai Academiei Române (
Coriolan Drăgulescu
şi
Ştefan Nădăşan
), 5 membri cores-
pondenţi (
Ioan Anton, Constantin Avram, Alexandru Cişman, Gheorghe Ivănescu
şi
Benedict
Menkes
), un doctor docent şi 12 doctori în ştiinţe.
În această perioadă, au fost puse bazele unor şcoli de cercetare în domeniile: Sudură, Maşini
Hidraulice şi Cavitaţie, Chimia Complecşilor, Chimie Organică, Rezistenţă şi Încercări de Materiale,
Teoria Comportării şi Calculului de Beton Armat, Embriologie Experimentală, care au făcut să
se stabilească o legătură şi mai strânsă între instituțiile de învăţământ superior şi Academie, cu
rezultate benefice atât în formarea de specialişti cât şi de promovare a cercetării
ştiinţifice. Aceste școli au devenit cunoscute în ţară şi străinătate prin lucrările
efectuate, prezentate în sesiuni și conferinţe şi publicate în reviste recunoscute.
Şcoala de sudură
, ale cărei bazei au fost puse în 1937 de către acad.
Cornel Micloşi
, a fost consolidată şi dezvoltată în cadrul Bazei. S-au obţinut
rezultate valoroase în domeniul realizării căii ferate continue, al sudabilităţii
metalelor şi aliajelor, în elaborarea de surse de energie pentru
procesul de sudare, s-au stabilit orientări pentru cercetări în
domeniul plasmei, au fost pregătite cadre medii şi superioare
în domeniul sudurii şi a fost înfiinţată revista „Sudura”, extrem
de utilă pentru consolidarea şcolii de specialitate.
Şcoala Maşini Hidraulice şi Cavitaţie
, formată de eminentul profesor
Aurel Bărglăzan
, m. c. al Academiei, a adus contribuţii în probleme cheie pentru
acest domeniu, cu evidenţierea fenomenului de cavitaţie, strâns legat de hidrodi-
namica reţelelor de profile şi teoria, calculul şi construcţia maşinilor hidraulice.
Impulsul dat de remarcabilul profesor a fost amplificat de succesorul său, acad.
Ioan Anton
, care a intensificat cercetările, elucidând influenţa parametrilor
Prof.
Gh. Lupaşcu
membru
corespondent al
Academiei Române
Prof.
B. Menkes
membru
corespondent al
Academiei Române
Acad.
Şt. Nădăşan
Acad.
C. Drăgulescu
Acad.
D. Mateescu
Prof. Aurel
Bărglăzan
Acad. Cornel
Micloși