31 / 414
31
ACADEMIA ROMÂNĂ AZI
Generaţia de azi de tineri cercetători, studenţi, masteranzi şi doctoranzi din Academia
Română au posibilitatea, asemenea generaţiei formate în perioada interbelică democratică a ţării,
să se pregătească, să se dezvolte, în condiţiile competitivităţii şi concurenţei europene şi mondiale
deschise și în cercetarea științifică. Adică, fiecare tânăr cercetător român competitiv are acces,
dacă dovedeşte calităţi ştiinţifice, în orice universitate sau laborator de cercetare al lumii, cu două
condiţii: să dorească şi să dovedească.
Considerăm, de asemenea, că
Academia Română
, ca instituţie fundamentală a ştiinţei
româneşti, împreună cu universităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică, trebuie să joace, prin
potenţialul lor de cunoaştere ştiinţifică, un rol mai activ în viaţa publică a ţării. Acad. Eugen
Simion, preşedinte al
Academiei Române
în perioada 1998-2006, analizând poziţia, atitudinea şi,
mai ales, nevoia de implicare a
Academiei Române
şi academicienilor în viaţa ştiinţifică, econo-
mică şi socială a ţării, cu prilejul împlinirii a 140 de ani neîntrerupţi ai înaltei instituţii academice
în slujba ştiinţei şi culturii româneşti, afirma
13
:
„Într-o istorie care a cunoscut atâtea traume, răsturnări şi instabilităţi enorme, şi într-o lume
care a fost adesea silită să construiască în fuga cailor, adică repede şi provizoriu,
Academia Română
a reprezentat un factor de stabilitate şi continuitate, ...., un spaţiu al gândirii libere şi al respectului
faţă de valorile morale şi intelectuale, un loc unde se întâlnesc şi cooperează intelectualii eminenţi
care înţeleg şi respectă, ei înşişi, libertatea de gândire a celorlalţi. Pe scurt,
Academia Română
(cu
excepţiile pe care le cunoaştem şi cu erorile pe care trebuie să le evităm), este un veritabil „Parlament
al savanţilor” ... Un parlament al savanţilor înseamnă, nu numai un loc în care se întâlnesc oamenii
învăţaţi dintr-o epocă, este şi un loc unde se gândeşte mult, se gândeşte liber, se emit idei şi se transmit
idei către societate şi către cei care conduc, la un moment dat, societatea. „Parlamentul savanţilor”
trebuie să inspire legi bune, şi, de este cu putinţă, să descurajeze iniţiativa de a scoate legi proaste,
legi care ating libertatea individului şi ştirbesc demnitatea şi bunăstarea unei naţiuni. Peste tot în
lumea civilizată (lumea democraţiei), Academiile sunt consultate şi oferă sfaturi puterii executive.
Pentru ca acest rol să fie îndeplinit, trebuie, întâi, ca
Academia
să ştie să ofere idei bune şi, în
al doilea rând, puterea în exerciţiu să ştie să le ceară şi, mai ales, să aibă capacitatea de a le primi”.
Ideea marilor teme de cercetare, a proiectelor fundamentale ale României ne-a fost sugerată
de poziţia, atitudinea şi nevoia de implicare a Academiei Române, a universităţilor şi instituţiilor de
cercetare ştiinţifică, în mod concret a academicienilor, profesorilor universitari şi cercetătorilor, prin
potenţialul lor de cunoştinţe ştiinţifice, în viaţa publică a ţării. Suntem conştienţi de faptul că acti-
13
E. Simion – Cuvânt la Ședința solemnă a Academiei Române, 4 aprilie 2016
Acad.
Dan Mateescu
Acad.
Toma Dordea
Prof.
Zeno Simon,
membru corespondent
al Academiei Române
Acad.
Păun Ion Otiman